Vacanţă de coşmar pentru handicapaţi
0
Persoanele cu handicap locomotor, ţintuite în scaune cu rotile, nu au rampe de acces la hoteluri, iar uşile băilor sunt prea strâmte. Două femei în scaun cu rotile, venite pentru tratament la Sanatoriul Balnear, cerşesc mila turiştilor care trec pe holul hotelului, pentru ca cineva să le ducă la toaletă.
Persoanele cu paralizie la nivelul picioarelor, venite pe litoral pentru recuperare, trăiesc un adevărat coşmar pe străzile din Mangalia, dar şi la hoteluri. Bolnavii se plâng că unităţile unde au primit cazare nu au dotările necesare celor care nu pot merge.
Aurelia Radu (55 de ani), din Tulcea, spune că şi-a amărât zilele, în loc să se relaxeze la Mangalia. De zece zile de când stă la Sanatoriul Balnear, ajunge la baie foarte rar, numai când are norocul să în tâlnească pe holul clădirii câte un turist căruia să-i ceară ajutorul. În baia din camera unde doarme îi este imposibil să intre din cauză că deschizătura uşii este prea mică, în comparaţie cu dimensiunea căruciorului cu rotile.
„Am picioarele atrofiate. Dacă aş avea măcar puţin muşchi pe ele, m-aş târî până pe WC. De la brâu în jos nu simt decât o durere puternică şi arsuri, de parcă aş fi dată cu ardei iute şi băgată în cuptor”, povesteşte femeia chinul prin care trece de 14 ani. Nenorocirea a venit în vara anului 1995, când a căzut dintr-un cais şi a paralizat.
Bolnava spune că este totuşi fericită că a scăpat cu zile, chiar dacă stă aproape tot anul între patru pereţi. „Pentru că nu pot coborî scările, ies din casă de două ori pe an: când vin la tratament în Mangalia şi când mă duc la medic, pentru control. Nu mă plâng, doar că vreau să fim şi noi trataţi omeneşte! Avem dreptul să mergem la baie”, adaugă femeia.
Aurelia Radu suferă şi de tulburări sfincteriene, o boală care o face să aibă mereu nevoie să meargă la toaletă. „Folosesc pamperşi, dar trebuie şi ei schimbaţi, lucru care se face tot la WC. M-am rugat de nişte îngrijitoare de la hotel să mă lase la toaleta de pe hol, că este mai largă”, spune femeia.
Cu aceleaşi probleme se confruntă şi colega de cameră a Aureliei, Camelia Costea, de 35 de ani, din localitatea Mahmudia, judeţul Tulcea.
Avea doar 22 de ani când a ajuns într-un scaun cu rotile, după un accident al bărcii cu motor în care se afla. Acum nu-şi doreşte decât să poată circula pe trotuar şi să traverseze strada pe trecerea de pietoni, pe o rampă potrivită. „În Mangalia n-am dat de nicio bordură care să fie dotată pentru cei ca noi. Aşa nu ne descurcăm. Mi-aş dori ca la bordurile de pe trecerea de pietoni să fie ciment nivelat, ca să pot urca singură. Nici la băile cu nămol din Mangalia nu au astfel de rampe de acces”, spune Camelia.
Zeci de plângeri, niciun sprijin
Fiecare dintre cele două bolnave au în braţe zeci de sesizări făcute către autorităţile locale, Asociaţia pentru Protecţia Cetăţeanului, Casa de Pensii din Tulcea, Avocatul Poporului. Au primit doar răspunsuri negative. „Într-adevăr, construcţia clădirii împiedică refacerea adecvată a unor rampe de acces care sunt mai abrupte”, susţine Ciprian Agachi, directorul administrativ al Sanatoriului Balnear Mangalia.
Reprezentanţii Casei de Pensii din Tulcea spun că nu au găsit locuri libere la alte hoteluri, unde să le trimită pe cele două femei. „Am căutat, dar erau ocupate toate camerele la hotelurile unde au accesabilitate”, explică Constantina Sevastian, din cadrul Casei de Pensii din Tulcea.
Se încarcă comentariile...
