VIDEO China:60 de ani de comunism

VIDEO China:60 de ani de comunism

Dintr-o ţară aproape izolată, gigantul asiatic a ajuns a treia putere economică a lumii. Beijingul sărbătoreşte astăzi, cu pompă, 60 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze de către Mao Zedong.

Mai citeşte şi:

• China îşi va reduce efectivele armate cu 700.000 de militari - surse
• China îşi prezintă noile arme de Ziua Naţională
• Comunismul maoist „prosperă” într-un sat din China

“Republica populară a Chinei, guvernul popular, sunt create astăzi”, a spus Mao Zedong, primul preşedinte al Partidului Comunist Chinez, la 1 octombrie 1949, o zi însorită, dar rece. În acea după-amiază, mulţimea purta banderole, cânta şi striga „Trăiască Republica Populară Chineză!”, „Trăiască Partidul Comunist Chinez!”. Partidul fusese creat în 1921 de câţiva intelectuali şi a preluat puterea după ce a câştigat de partea sa ţăranii.

Piaţa Tiananmen, fortificată şi mai mică decât în prezent, fusese pregătită pentru eveniment. Fuseseră puse dale, iar Poarta Păcii Celeste, intrarea sudică în Oraşul Interzis, fusese decorată cu un portret mare al lui Mao şi cu lumânări imense roşii.

Potrivit martorilor din perioada respectivă, starea oraşului - suferind de o oarecare abandonare după opt ani de ocupaţie japoneză şi patru ani de război civil - contrasta cu dispoziţia locuitorilor, plini de speranţă.

„Saltul cuantic“

Partidul Comunist foloseşte aniversarea pentru a-şi elogia succesele. Festivităţile vor scoate la lumină drumul parcurs de acest stat, izolat în 1949 şi devenit o mare putere economică, diplomatică şi militară, după ce, acum 30 de ani, Deng Xiaoping a îmbrăţişat principiile capitalismului.

De peste un an, Armata de Eliberare a Poporului, cea mai mare din lume, cu 2,3 milioane de soldaţi, îşi pregăteşte defilarea, care va începe în piaţa Tiananmen, în faţa unui portret al lui Mao. Peste 50 de tipuri de arme de ultimă generaţie şi fabricate 100% în China”, între care rachete nucleare şi de croazieră şi radare, avioane de vânătoare şi drone, vor fi expuse, pentru a simboliza „saltul cuantic” pe care Beijingul spune că l-a făcut în creşterea capacităţilor. 

Rachete ce ar putea îngrijora Pentagonul

Parada va fi observată cu atenţie de alte state, preocupate de evoluţia militară a Beijingului. Potrivit lui Richard Fisher, cercetător la Centrul Internaţional de Evaluare şi Strategie din SUA, experţii militari se aşteaptă să vadă două noi rachete Dongfeng, ce ar putea îngrijora Pentagonul. Potrivit lui Fisher, China ar putea prezenta o nouă versiune a Dongfeng 3, rachetă intercontinentală ce poate lovi SUA şi poate transporta ogive nucleare.

„Este o perspectivă îngrijorătoare, în condiţiile în care administraţia Obama se pregăteşte să reducă numărul ogivelor americane”, potrivit lui Fischer.

Echipa de propagandă a Gărzilor Roşii, organizaţie a tinerilor comunişti, fluturând „cărticica roşie“ a lui Mao Zedong,  în 1966 Foto: Afp

În acelaşi timp, rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune vor demonstra la paradă capacitatea Chinei de a sfida dominaţia militară americană din Asia, mai ales în Taiwan.

Coşmar logistic

Festivităţile paralizează Beijingul, cartiere întregi sunt închise traficului, iar multe linii de metrou sunt scoase din circulaţie. În Piaţa Tiananmen, unde preşedintele Hu Jintao va ţine un discurs, au fost montate 56 de coloane masive, vopsite în roşu şi galben. Circa 200.000 de oameni asistă la paradă. În jur de 100.000 de studenţi şi de muncitori au fost selectaţi pentru a cânta şi dansa la festivităţi sau pentru a călători în carele alegorice care vor ilustra succesele Chinei.

Zeci de mii de site-uri au fost blocate de autorităţile chineze, în ultimele zile, a anunţat Reporters sans frontiers.  Potrivit organizaţiei, „paranoia în materie de securitate a Guvernului” cu puţin înainte de ceremoniile de joi se transformă într-un „coşmar pentru utilizatorii de internet şi pentru jurnalişti”.

Un colos cu picioare de lut

Tulburări etnice sângeroase în Xinjiang şi Tibet, batalioane de muncitori în şomaj şi o societate care îmbătrâneşte sunt unele dintre provocările pe care China comunistă trebuie să le înfrunte la vârsta de 60 de ani. Circa 200 de milioane de chinezi din mediul rural sunt în şomaj şi vor să se mute în oraşe.

În plus, Guvernul se luptă pentru a încerca să implementeze un sistem de protecţie socială pentru întregul popor, din care un sfert va avea peste 65 de ani în 2050, potrivit estimărilor.

Pe plan politic, situaţia din regiunile Tibet şi Xinjiang este tensionată, după revoltele din Lhassa, din martie 2008, care s-au extins apoi şi în alte regiuni populate de minorităţi tibetane, şi după revoltele disidenţilor uiguri, de la Urumqi, din iulie, soldate cu 197 de morţi, potrivit autorităţilor.

Subiecte Tabu

În mijlocul acestei frenezii patriotice, mass-media locale şi experţii din universităţi nu au voie să dezbată excesele maoismului.  „Marele Salt Înainte” şi „Revoluţia Culturală” au fost urmate de represiunea disidenţilor, soldată cu milioane de morţi.