VIDEO Siberia, între tradiţie şi progres

Locuitorii din îndepărtata regiune siberiană Tuva refuză construirea unei căi ferate, susţinând că aceasta le-ar ameninţa cultura străveche. Proiectul celor 415 kilometri de cale ferată, ce ar fi urmat să lege oraşul Kîzîl de regiunea învecinată Krasnoiarsk, a fost blocat de şamanii locali.

Citiţi şi:

• „Iubesc Siberia fiindcă nu şi-a uitat trecutul”
• VIDEO FOTO Macho-ul Rusiei, Vladimir Putin, la bustul gol în Siberia

Cei 300.000 de locuitori ai republicii Tuva, zonă puţin cunoscută, înconjurată de munţi, lacuri şi stepe, aflată în sudul îndepărtatei Siberii şi în nordul Mongoliei, sunt rodul unei culturi nomade milenare care pare să rămână reticentă faţă de orice idee de progres sau globalizare.

Tuva este una dintre cele 21 de republici ale Federaţiei Ruse, deşi a cerut independenţa la începutul anilor ’90. Spre deosebire însă de alte zone ale fostului imperiu sovietic care au plecat deja pe calea unui oarecare progres şi dezvoltare, Tuva şi-a apărat cu fervoare propria istorie şi cultură, încercând să le ţină departe de influenţele externe. Astfel că propunerea construirii unei căi ferate ce ar urma să traverseze un teritoriu unde, din timpuri străvechi, sunt îngropaţi strămoşii lor, i-a făcut pe tuvani să respingă (avându-i ca „purtători de cuvânt” pe şamani) proiectul în cauză.

„La început, va exista, desigur, un beneficiu economic adus de deschiderea unei noi pieţe”, a declarat pentru BBC Haşool Sergheevici, ministrul Muncii din Tuva. „Dar în ceea ce priveşte aspectul social şi cultural, această cale ferată ar putea să ne afecteze negativ”, s-a raliat el opiniei generale.

Şamanii din Tuva au o influenţă considerabilă asupra localnicilor, fiind consideraţi, în afară de ghizi spirituali, şi adevăraţi tămăduitori. Despre muzica lor, bazată pe emiterea unor sunete guturale, inimitabile, se crede că poate vindeca diverse boli.

Astfel, ideea căii ferate care să facă o legătură între Tuva şi „lumea civilizată” nu a depăşit stadiul de proiect, deşi trenul respectiv ar fi adus nu doar probleme, ci şi locuri de muncă pentru localnici ori chiar turişti într-o zonă de o frumuseţe sălbatică, dar marcată de rata înaltă a şomajului şi de alcoolism. Cu toate că subsolul acestei regiuni îndepărtate din Siberia este bogat în aur, cobalt şi cărbune, singurul tren ce a fost văzut până în prezent în Tuva este cel pe care sovieticii l-au imprimat pe timbrele republicii.

Drumul de fier ar incomoda Valea Regilor

Unul dintre principalele motive ale reticenţei tuvanilor faţă de existenţa noii căi ferate îl constituie faptul că aceasta ar urma să treacă prin apropiere de Arzhaan, o veche necropolă de o valoare arheologică şi istorică indubitabilă. Aici, din secolul al VII-lea î.Hr. sunt îngropate generaţii întregi de sciţi, strămoşii tuvanilor, una dintre primele populaţii nomade din Eurasia.

Locul este cunoscut şi sub numele de „Valea Regilor” şi a atras atenţia specialiştilor încă din 1916. După începerea săpăturilor, la suprafaţă a fost adusă o structură subterană amplă, lungă de circa 120 de metri şi adâncă de patru, iar în camerele mortuare au fost descoperite bijuterii şi ornamente de o rară frumuseţe. În anii ’70, lucrările de construcţie a unei şosele au prejudiciat unele morminte, fapt pe care tuvanii nu l-au uitat. În 2001, a fost descoperită o altă necropolă similară, căreia i s-a dat numele de „Arzhaan 2”.

Astăzi, localnicii se tem că trecerea unui tren ar putea aduce daune iremediabile acestor locuri în care este depozitată istoria strămoşilor. „Proiectul construirii căii ferate are o importanţă vitală pentru dezvoltarea economică a Tuvei”, susţine arheologul Konstantin Şogunov, care a adus la lumină Arzhaan 2, acum opt ani. „Dar este la fel de important ca moştenirea istorică a acestei naţiuni să nu fie sacrificată, să fie păstrată pentru generaţiile viitoare”, mai spune el. 


Tuva, republica lacurilor

80% din suprafaţa teritoriului ce face parte din Federaţia Rusă este acoperit de munţi care ajung şi la 4.000 de metri înălţime. Republica Tuva, cu o suprafaţă de 170.500 de kilometri pătraţi, este traversată de fluviul Enisei, care se varsă în Oceanul Arctic, iar peisajul are un farmec aparte şi datorită celor 400 de lacuri înconjurate de păduri de conifere. Principalele religii ale celor 300.000 de locuitori sunt budismul lamaist şi şamanismul.

Capitala este oraşul Kîzîl, ce numără circa 100.000 de locuitori. Cântecele guturale ale şamanilor din Tuva, numite „xoomej”, sunt deosebit de apreciate la festivalurile internaţionale de muzică. Închiderea, în anii ’90, a numeroase centre industriale i-a obligat pe tuvani să cultive ilegal canabis. Tuva este pentru presa moscovită “Columbia” rusă.