VIDEO Iran: Sfârşitul republicii islamice?

Protestele, continuate în ciuda avertismentelor liderului suprem, sunt cele mai mari de după Revoluţia Islamică din 1979. Scene de haos, violenţă şi moarte, filmate pe străzile Teheranului, continuă să facă înconjurul lumii, pe internet.

Mai citeşte şi:

Preşedinţia cehă a UE respinge acuzaţiile Iranului
Sute de iranieni protestează în ciuda avertismentelor primite
VIDEO Iranienii au manifestat din nou în centrul Teheranului, inspiraţi de Neda
VIDEO Iranienii au manifestat din nou în centrul Teheranului, inspiraţi de Neda
Schimbarea lui Ahmadinejad ar putea aduce relaţii paşnice între Israel şi Iran
Ministru iranian acuză guvernele externe de tentativă de dezintegrare a Iranului

Dacă, înainte de alegerile de la 12 iulie, protestele vizau înlăturarea de la putere a preşedintelui radical Mahmoud Ahmadinejad, acum întregul sistem islamic şi liderul însuşi, ayatollahul Khamenei, par a fi vizaţi. Această situaţie este fără precedent, susţin analiştii.

Circa o mie de persoane s-au strâns şi ieri în centrul Teheranului, potrivit unui martor citat de AFP. Un apel la această adunare era postat ieri pe Twitter.

Revoluţia online

Sute de imagini postate online de utilizatori anonimi captează scene sângeroase, cu oameni răniţi, bătuţi sau omorâţi în plină stradă. Potrivit unor informaţii care nu pot fi verificate, numărul morţilor s-ar ridica la 150. Surse de la un spital din Teheran, citate de CNN, afirmă că 19 decese au avut loc numai sâmbătă.

O femeie de 19 ani care a fost bătută cu bastoanele de forţele paramilitare iraniene şi-a povestit cu amănunte experienţa pe site-ul CNN. Ea a trimis şi imaginile, pe care a reuşit să le păstreze, oferind un card gol miliţienilor care îi ceruseră să predea înregistrările.

Legitimitatea regimului, sub semnul întrebării

„Legitimitatea regimului este acum o chestiune în discuţie, atât timp cât mase de oameni sunt nemulţumite de rezultatele alegerilor“, a declarat profesorul Anoush Ehteshami de la Universitatea Durham, din Marea Britanie. El crede că „represiunea ar putea aduce un calm temporar, dar liniştea obţinută prin vărsare de sânge va avea consecinţe enorme şi va afecta puterea”. 

Pe străzile Teheranului domneşte haosul de 10 zile  Foto: Afp

„Cu cât aceste proteste durează mai mult, cu atât mai multe diviziuni vor apărea în rândul regimului şi al clerului”, consideră analistul londonez Baqer Moin.

Ministerul de Interne iranian a acuzat ieri Occidentul de „amestec“ în disputa privind alegerile prezidenţiale.
Metthew Duss, comentator la „Los Angeles Times”, consideră că „este greu de imaginat că Iranul va mai fi vreodată la fel”. El spune că autoritatea liderului suprem şi cea a guvernului pe care îl susţine au fost provocate într-o măsură de neimaginat”.

Un alt analist de la aceeaşi publicaţie, Michael Rubin, consideră însă că protestele nu sunt de ajuns pentru a cauza căderea Republicii Islamice. „Khamenei poate ţine în frâu dispreţul public atât timp cât Garda Revoluţionară este la dispoziţia lui”, scrie Rubin.  Garda, înfiinţată de fondatorul Republicii Islamice, ayatollahul Khomeini, este mult mai puternică decât armata şi răspunde la comanda liderului suprem. 

Neregulile ies la iveală

Abbas Ali Kadkhodaie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Gardienilor Constituţiei, organism însărcinat cu supravegherea alegerilor prezidenţiale, a afirmat că la scrutinul din 12 iunie, în 50 de districte au existat mai multe voturi decât alegători potenţiali. „O plângere comună a candidaţilor se arată că au existat mai multe voturi exprimate decât potenţiali alegători, în anumite districte.

Imagini sângeroase ies la iveală, în ciuda interdicţiilor  Foto: Reuters

Dar ancheta noastră preliminară arată că cifra anunţată, 170 de districte, nu este corectă şi această situaţie nu s-a înregistrat decât în 50 de districte“, a declarat Abbas Ali Kadkhodaie. Concluzia autorităţilor iraniene a fost că rezultatul votului nu a fost influenţat de aceste nereguli.

Jurnalul unui iranian din România
Neda, imaginea unei revoluţii

Cu siguranţă, aţi văzut-o la televizor sau pe Youtube. Aţi văzut-o, dar foarte puţini dintre voi ştiţi şi povestea ei. O vă voi spune eu, deşi colegul meu Radu Drăguţ m-a avertizat că, dacă în rubrica aceasta nu voi face cât mai multe comparaţii între Iran şi România, atunci nu-mi voi apropia cititorul.

O fi aşa, deşi îmi place să cred că nu e, dar eu tot vă spun povestea fetei care a murit împuşcată în inimă în timpul protestelor de sâmbătă. Neda a fost studentă în Teheran, în anul II la Filozofie. Probabil, de aceea a şi participat la alegeri cu mult entuziasm şi l-a votat pe Moussavi.

De la filozofie până la realitate e însă cale lungă. De asta s-a convins şi Neda când a văzut că, în loc să conteze, votul ei a fost furat. N-a acceptat nedreptatea şi a ieşit pe stradă. În fiecare zi. De obicei, stătea în mijlocul mulţimii îmbrăcată în verde, cerându-şi votul înapoi. Asta până sâmbătă, când a ieşit din casă, deşi auzise cu o zi mai devreme la televizor: „De mâine, cine protestează, o face pe riscul lui”.

Filmuleţul cu tânăra iraniană împuşcată a fost postat pe internet şi a făcut înconjurul lumii 

În drum spre locul întâlnirii suporterilor lui Moussavi i-a sunat telefonul. Avea să fie ultimul apel primit de Neda. Nu ştiu de la cine, poate de la părinţii care o aşteptau acasă. În timp ce vorbea la telefon a rămas în urma colegilor ei de facultate. Era cu privirea în jos. De aceea, nu a văzut motocicleta poliţiei, care se apropia de ea. Peste câteva secunde, era întinsă la pământ în braţele profesorului ei care urla: „Neda, rămâi cu noi!”.

Ultima ei privire a fost fixată spre camera telefonului mobil al unui trecător. Neda a plecat dintre noi tocmai ca să rămână cu noi pentru totdeauna. Pentru mine şi milioane de iranieni va fi imaginea unei revoluţii. Pentru voi, ar putea fi reamintirea faptului că libertatea e mai presus de orice, iar de fiecare dată când nu mergeţi la vot îi desconsideraţi pe cei care şi-au dat viaţa pentru ea, la fel ca Neda.  

Amir Kiarash

S-a născut la Teheran, în 1981. A venit în România, împreună cu familia, în 1992. Ca ziarist, a lucrat la „Gazeta Sporturilor”, „ProSport”, iar de la 1 iunie este editor la „Adevărul”.