VIDEO Iran: Lupta dintre ayatollahi face victime

Bătălia între tabăra conservatoare (Khamenei-Ahmadinejad) şi cea reformatoare (Rafsanjani-Moussavi) s-a soldat deja cu şapte morţi. În spatele confruntării dintre Ahmadinejad şi Moussavi se află lupta pentru controlul ţării între primii doi lideri religioşi din Iran: Ali Khamenei şi Ali Akbar Hashemi Rafsanjani.

Mai citeşte şi:
VIDEO Teheran: Twitter, mai puternic decât CNN
VIDEO Bastoane şi voturi în Iran
Ahmadinejad: Cine îndrăzneşte să atace Iranul?!
Ahmadinejad recidivează: "Holocaustul, o mare înşelăciune
FP: „Revoluţie de catifea” în Iran?
FP: Oglinzile persane: teocraţie şi democraţie

Demonstraţiile au continuat şi ieri la Teheran, pentru a patra zi, după alegerile de vineri, câştigate de preşedintele Mahmoud Ahmadinejad.

Susţinătorii lui Ahmadinejad  şi cei ai rivalului său politic, Mir Hossein Moussavi, au manifestat ieri după-amiază în locuri diferite ale Teheranului. Mitingul pro-Ahmadinejad a fost organizat în Piaţa Vali Asr, din centrul Teheranului, şi a fost transmis de televiziunea de stat iraniană.

Susţinătorii lui Moussavi s-au adunat într-un loc care nu a putut fi imediat confirmat, din cauza restricţiilor fără precedent impuse mass-media străine. Jurnaliştii nu mai au voie să participe la manifestaţiile ilegale şi la niciun fel de evenimente care nu sunt aprobate de Ministerul Culturii.

Ei sunt nevoiţi să transmită din camerele de hotel sau din birouri, potrivit CNN. Fostul candidat înfrânt în alegeri, Mir Hossein Moussavi, le ceruse susţinătorilor săi să nu participe la nicio manifestaţie “pentru a nu cădea în capcana unor confruntări planificate”.

Republica Islamică, în pericol?

Confruntarea politică pe care şi-o dispută Ahmadinejad şi Moussavi este de fapt o reeditare a luptei pe care o poartă pentru controlul Republicii Islamice liderul suprem şi al doilea om cel mai puternic din Iran, ayatollahul Ali Akbar Hashemi Rafsanjani.

Acest lucru s-a văzut clar în momentul în care Ahmadinejad i-a atacat în timpul campaniei electorale pe foştii preşedinţi  Rafsanjani şi Mohamed Khatami pentru sprijinirea candidaturii lui Moussavi, scrie cotidianul „El Pais“.

Imagini şocante din timpul demonstraţiilor suţinătorilor lui Moussavi

Când sâmbăta trecută liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a ratificat controversata realegere a lui Mahmoud Ahmadinejad, nu a făcut-o ca om politic, ci ca lider al instituţiei vellayat-e fariq (guvernarea juriştilor islamici) în jurul căreia ayatollahul Ruhollah Khomeini a fondat Republica Islamică. Odată ce Khamenei a spus că „Ahmadinejad este preşedintele tuturor iranienilor şi că toţi trebuie să-l sprijine“, ar fi trebuit să se încheie orice dezbatere.


A te împotrivi deciziilor unui lider suprem înseamnă a pune în pericol principiul velayat-e fariq, sau altfel spus însăşi temelia Iranului postrevoluţionar.

În ultimele zile, bătălia pe viaţă şi pe moarte între cele două tabere a zdruncinat deja aceste temelii. Dincolo de uşoare diferenţe ideologice, cei trei clerici au un lucru în comun. Reprezintă vechea gardă a revoluţiei, o generaţie care a înţeles nevoia de deschidere a ţării pentru a menţine sistemul pe care se bazează puterea şi influenţa lor.

Din această generaţie de revoluţionari de primă mână au ieşit reformiştii cei mai radicali. Ahmadinejad reprezintă al doilea val. Era mai tânăr când a avut loc revoluţia, s-a şlefuit în timpul războiului cu Irakul.

Regulile jocului au fost încălcate

Diferenţele la vârful guvernării Iranului nu sunt o noutate. Nu de mult se vorbea despre ayatollahii roşii, apoi s-au folosit succesiv etichetele de conservatori şi pragmatici şi, în final, acelea de reformişti şi fundamentalişti. Însă până acum rufele murdare se spălau în familie, iar liderul spiritual suprem era un fel de arbitru.

Acum, alinierea lui Khamenei lângă Ahmadinejad, nu numai că a rupt regulile jocului, ci a şi scos la lumină ruptura dintre cele două tabere.

În ciuda faptului că Mir Hossein Moussavi este văzut ca un reformator, el este un om al sistemului. Dacă nu ar fi fost aşa, nu ar fi primit niciodată avizul Consiliului Gardienilor Revoluţiei, organismul care are drept de veto asupra candidaţilor.

Mobilizare pe Twitter şi Facebook


Susţinători ai candidatului învins la recentele prezidenţiale din Iran, Mir Hossein Moussavi, au postat ieri pe site-urile Twitter şi Facebook mesaje de chemare la o nouă manifestaţie, la Teheran. Cele două site-uri sunt utilizate în special de tinerii din oraşe, ostili preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, al cărui guvern controlează mass-media oficială din Iran.

Guvernul iranian a blocat transmiterea de mesaje SMS, neutralizând astfel o modalitate de comunicare intens utilizată de candidaţii opoziţiei, care au contestat rezultatul scrutinului. Serviciile postului BBC în limba persană au fost şi ele blocate, iar autorităţile iraniene au suspendat acreditările acordate ziariştilor străini care urmau să acopere manifestaţiile de protest, considerate ilegale de către Teheran, transmit AFP şi Reuters.

Consiliul Gardienilor, dispus la renumărarea voturilor

Liderul opoziţiei Mir Hossein Moussavi, în mijlocul susţinătorilor

„Dacă se dovedesc nereguli, cum ar fi achiziţionarea de voturi sau utilizarea de cărţi false de alegători, vom ordona o nouă numărare a buletinelor“, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Gardienilor din Iran, Abbas Ali Kadkhodai, citat de Irna. Mahmoud Ahmadinejad a fost declarat învingător în alegerile prezidenţiale de vineri cu 63% din voturi, faţă de 34%, cât a întrunit principalul său rival, Mir Hossein Moussavi.

Potrivit corespondentului BBC la Teheran, opoziţia dă semne că nu ar accepta renumărarea, susţinând că milioane de voturi au fost furate şi nu pot fi renumărate. Opoziţia doreşte, în schimb, o repetare a alegerilor. 

Imagini de la mitingul organizat de susţinătorii lui Ahmadinejad


Revoltele s-au extins şi în provincie
Şapte civili au fost ucişi luni la Teheran, pe marginea unei manifestaţii în favoarea lui Moussavi, a anunţat ieri-dimineaţă postul de radio oficial iranian, Payam.

„Mai multe persoane intenţionau să atace un post militar şi să vandalizeze echipamente publice în apropiere de piaţa Azadi. Din nefericire, şapte persoane au fost ucise şi numeroase au fost rănite”, a precizat postul de radio.

Mişcarea de protest împotriva realegerii preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad s-a răspândit în mai multe oraşe de provincie, printre care Mashad, Ispahan şi Shiraz, potrivit martorilor şi informaţiilor din presă.  În cea mai mare parte a acestor oraşe, protestele au luat în general o formă paşnică, însă situaţia a fost complicată de o puternică detaşare de forţe de securitate în aceste localităţi. 

Instituţiile-cheie ale Republicii islamice

Poster cu preşedintele Ahmadinejad, flancat de ayatollahii  Rouhollah Khomeini şi Ali Khamenei   Foto: EPA

Iranul se bazează pe un sistem politic complex ce include instituţii alese sau nealese prin scrutin, puterea fiind deţinută de ghidul suprem.

1. GHIDUL SUPREM

Ayatollahul Ali Khamenei i-a succedat fondatorului Republicii islamice, ayatollahul Rouhollah Khomeini, care a murit în iunie 1989. Ghidul suprem este numit pe viaţă şi are ultimul cuvânt în toate afacerile statului.

El îl numeşte pe şeful puterii judiciare, precum şi pe şase dintre cei 12 membri ai Consiliului gardienilor Constituţiei, pe comandanţii forţelor armate şi confirmă validarea de către Consiliul gardienilor a alegerii preşedintelui.

2. PREŞEDINTELE

Preşedintele este ales de popor pentru un mandat de patru ani. El se află la conducerea guvernului, dar nu are control asupra instituţiilor-cheie, ca justiţia şi forţele armate.

3. CONSILIUL DE DISCERNĂMÂNT

Cel mai înalt organism de arbitraj politic, care se ocupă de rezolvarea diferendelor dintre Parlament şi Consiliul gardienilor. El acţionează şi ca organism de consiliere pentru ghidul suprem.

4. CONSILIUL GARDIENILOR CONSTITUŢIEI

Acest organism cu 12 membri are puterea de a interpreta Constituţia, de a aproba sau a impune veto pe proiecte de lege aprobate de Parlament. Şase membri sunt demnitari religioşi numiţi de ghidul suprem, iar ceilalţi sunt jurişti desemnaţi de şeful puterii judiciare şi aprobaţi de Parlament.

Analizează candidaturile pentru alegerile prezidenţiale, legislative sau pentru alegerile pentru Adunarea experţilor şi are autoritatea de a confirma valididatea oricărui scrutin.

5. ADUNAREA EXPERŢILOR

Un organism cu 86 de demnitari religioşi aleşi de iranienii de peste 18 ani, cu misiunea de a desemna ghidul suprem şi de a-i superviza acţiunile. Se reuneşte la fiecare şase luni.

6. PARLAMENTUL

Cei 290 de membri sunt aleşi pentru un mandat de patru ani şi toate proiectele sale de lege au nevoie de aprobarea Consiliului gardienilor Constituţiei.

Jurnalul unui iranian din România

Vineri seară. Ora 21.00. Ajung acasă obosit şi iritat. Mă roade gândul că n-am votat. Nu de alta, dar nici acum patru ani nu m-am dus la vot şi a ieşit nebunu’, a început să vorbească despre energia nucleară şi Holocaust şi din cauza lui
s-au anulat vreo trei „amicale“ România - Iran, la care visez de 17 ani.

Încep să mă uit la reluarea meciului Iran - Emirate ca să uit că n-am votat, dar n-am stare. Mă gândesc: „Din cauza unor oameni ca tine, suferă mai ales cei care trăiesc în Iran“.

Mă calmează gândul că au făcut alţii, vreo 40 de milioane de oameni, ceea ce n-am fost eu în stare: au votat. Dau drumul la televizor şi mă uit pe CNN. „Breaking News“.

Transmite Christiane Amanpour, din Teheran. Mereu am admirat-o pentru că a reuşit să ajungă printre cei mai tari reporteri de la CNN, deşi e iraniancă. „Potrivit unor surse neoficiale, Ahmadinejad a câştigat alegerile, cu 69% din voturi“. „E nebună?!” Nu mai rezist. Îl sun pe prietenul meu, Sina.

Vezi ce zice CNN? Ce? Că a câştigat Ahmadinejad alegerile. E vrăjeală! Eu mă uit la televiziunea iraniană şi nu e nimic despre rezultatul alegerilor. Abia mâine-seară poate o să anunţe rezultatul.

Adorm uitându-mă la CNN. Ultima chestie pe care o văd înainte să închid ochii: „Surse neoficiale confirmă pentru CNN că Mahmoud Ahmadinejad a câştigat cu 69% din voturi...“.
Ce coşmar!

Amir Kiarash

S-a născut la Teheran, în 1981, la un an după declanşarea războiului Iran – Irak.

A venit în România, împreună cu familia, în 1992. În Bucureşti, a absolvit Liceul iranian şi apoi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Ca ziarist, a lucrat la „Gazeta Sporturilor”, „ProSport”, iar de la 1 iunie este editor la „Adevărul”.