VIDEO Iadul pe Pământ: coşmarul deţinuţilor în cele mai aprige închisori din lume
0
Închisoarea este locul în care răufăcătorii ar trebui să îşi corecteze comportamentul, însă de multe ori aici ei se înrăiesc şi mai mult. Sunt locuri în lume în care oamenii nu mai sunt oamenii pentu că cei care ar trebui să respecte legea sunt mai presus de ea.
Închisori precum Carandiru, ADX, Tadmor, La Sabaneta şi La Sante au devenit adevărate locuri de exterminare pentru condamnaţi.
Masacrul de la Carandiru
Închisoarea de la Carandiru a fost cea mai mare din întreaga Americă Latină, dar şi cea mai îngrozitoare din lume. Închisoarea a fost proiectată şi contruită de Samuel Das Neves, în 1920, în Sao Paulo (Brazilia), dar a devenit operaţională în 1956. În cei 46 de ani de funcţionare închisoarea a făcut circa 1.300 de victime. Aici s-au petrecut cele mai mari atrocităţi împotriva oamenilor: torturi oribile, SIDA, tortură legalizată, violuri în grup. Unul din cinci deţinuţi era bolnav de SIDA.
Deţinuţii trăiau într-o mizerie groaznică, nu aveau curent electric şi toalete în celule, fiind obligaţi să îşi facă nevoile fiziologice într-un colţ. În cazul în care aveau nevoie de operaţie, aceasta se făcea fără anestezie, ca pedeapsă pentru faptele lor. Capacitatea închisorii era de 1.000 de locuri, dar adăpostea circa 7.500 de deţinuţi.
Din cauza condiţiilor şi a faptului că erau închişi cei mai periculoşi deţinuţi, aveau loc revolte săptămânal, iar gardienii foloseau din plin bastoanele şi pistoalele. O astfel de revoltă a avut loc în octombrie 1993 când au fost ucişi 111 prizonieri, dintre care 102 au fost împuşcaţi de către poliţia militară. Niciunul dintre cei 68 de poliţişti nu a fost ucis.
“Dacă există cineva sadic care caută iadul pe Pământ, Carandiru este locul ideal, de care Dumnezeu uită să aibă grijă", afirma un fost deţinut care a scăpat cu viaţă din penitenciarul brazilian.
Ca urmare a atrocităţilor comise aici, dar şi a faptului că era un focar de infectare cu SIDA, autorităţile braziliene au luat decizia să închidă penitenciarul în 2002.
Masacrul de la Carandiru l-a inspirat pe medicul Drauzio Varella, care a fost voluntar în penitenciar timp de 12 ani, să scrie cartea Estação Carandiru (Eng. Carandiru Station), în care descria propria experienţă şi care a inspirat şi filmul “Carandiru, în regia lui Hector Babenco.
În prezent, penitenciarul este deschis doar pentru a fi vizitat.
ADX Florence Supermax Facility (Colorado), replica la atacurile asupra gardienilor
Inaugurată în 1994, United States Penitentiary Administrative Maximum Facility (ADX) a fost construită în special ca replică la atacurile gardienilor asupra deţinuţilor.
Este considerată cea mai sigură închisoare din lume pentru că deţinuţii sunt izolaţi timp de 22 - 23 de ore pe zi în propriile celule, unde sunt nevoiţi să mănânce, să doarmă sau să îşi facă nevoile fiziologice. Condamnaţii au voie la plimbare doar nouă ore pe săptămână, însă nu văd niciodată lumina soarelui. De asemenea, plimbarea se face de unul singur într-o cameră în care se poate face şi exerciţii fizice. Totodată, gardienii stabilesc cantitatea de lumină naturală sau articifială pe care condamnaţii o primesc în celule, în funcţie de comportamentul acestora.
Aici sunt închişi 450 de condamnaţi, cei mai răi dintre cei mai răi, care au ucis alţi deţinuţi sau gardieni.
Din cauza izolării perfecte fonice, deţinuţii nu pot comunica între ei în timp ce se află în celule, dar nici când ies afară. Ei interacţionează doar cu personalul închisorii. Aici, condamnaţii învaţă cât de preţioasă este comunicarea cu ceilalţi semeni.
Toate aceste condiţii torturează psihic condamnaţii, astfel că foarte mulţi ajung să înebunească.
Încă de la inaugurarea ei în 1994, activiştii drepturilor omului scriu zilnic petiţii guvernului american în care cer închiderea acestei închisori.
Tadmor, regatul morţii şi al nebuniei
Închisoarea militară Tadmor din estul Siriei (la 200 km de Damasc) este un adevărat lagăr de exterminare în care gardienii au chiar un manual de tortură pentru a-i ajuta în suprimarea vieţii deţinuţilor. Fie că sunt vinovaţi sau nu, condamnaţii sunt pedepsiţi pentru orice chestie minoră fiind torturaţi timp îndelungat. Aceştia sunt legaţi de mâni, atârnaţi de tavan şi bătuţi cu ţevi de metal. Uneori, braţele şi picioarele acestora sunt lovite cu topoare. Se spune că atunci când gardienii de aici nu sunt ocupaţi cu torturarea deţinuţilor, sunt într-una din curţile închisorii, unde ciopârţesc cadavrele celor pe care deja i-au omorât.
Apogeul cruzimii de la Tadmor a fost atins în data de 27 iunie 1980, când după încercarea de asasinare a preşedintelui Hafez al-Assad de către ramura siriană a Frăţiei Musulmanilor Islamişti, trupele de comando siriene conduse de fratele acestuia, Rifaat Al-Assad ,au ucis fără motiv circa 500 de deţinuţi, drept avertisment. Acesta a fost cel mai mare masacru din întreaga istorie a penitenciarelor din întreaga lume.
Poetul sirian Faraj Beraqdar, care a fost întemniţat timp de cinci ani, a scris despre această închisoare să este “regatul morţii şi al nebuniei”.
După ce preşedintele Bashar Al-Assad a închis, în 2000, temuta închisoare Mezze, din Damasc, penitenciarul Tadmore a continuat să funcţioneze.
La Sabaneta, una dintre cele mai periculoase închisori din lume
Închisoarea venezueleană La Sabaneta este foarte aglomerată, înghesuindu-se peste 25.000 de deţinuţi pe circa 15.000 de locuri. Deţinuţii sunt forţaţi să doarmă în hamacuri agăţate de ţevile subţiri ale coridoarelor de acces Din cauza faptului că sunt foarte puţine forţe de ordine (un gardian la 150 de deţinuţi), violenţa, corupţia şi mita sunt la ele acasă. Peste 600 de condamnaţi sunt răniţi într-un singur an, iar 200 dintre aceştia mor în urma agresiunilor. Corupţia gardienilor face ca legea în închisoare să aparţină bandelor de deţinuţi. Un număr de 104 deţinuţi au murit în 1994, când bandele de deţinuţi s-au războit între ele cu arme automate şi pistoale, în incinta închisorii.
La Sante au loc cele mai multe sinucideri
În închisoarea franceză denumită ironic La Sante (sănătatea) condamnaţii trăiesc laolaltă cu şobolanii şi sunt plini de păduchi. Situată în Paris, închisoarea La Sante conduce detaşat în topul sinuciderilor. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt sclavagismul, violenţa, depravarea, tortura psihică şi nu în ultimul rând mizeria. Potrivit datelor din 2003 un număr de 73 de deţinuţi s-au omorât în timp ce cu un an înainte au fost raportate 122 de cazuri de sinucideri.
Deţinuţii mai slabi sau bolnavi devin pur şi simplu sclavi celorlaţi deţinuţi care îi supun în principal la tot felul de perversiuni sexuale, deşi ei nu au voie să părăsească celula decât patru ore pe zi. Pentru a scăpa de calvar, aceştia înghit otravă pentru şobolani sau clor.
Gardienii sunt şi ei destul de aspri, astfel că pentru cea mai mică ofensă, cum ar fi refuzul de a saluta, deţinuţii sunt torturaţi fizic şi închişi în clădiri care nu au apă curentă sau lumină. Deţinuţii stau în aceste condiţii zile întregi, în care nu primesc nici măcar un pahar cu apă.
Totodată, foarte mulţi deţinuţi suferă de boli de piele sau au păduchi pentru că nu au acces la duşuri decât de 2 ori pe săptămână. Mai mult, cei care au probleme cu plămânii sunt ţinuţi în celule slab ventilate şi cu umiditate ridicată.
La Santee este închis şi Jerome Kerviel, traderul în vârstă de 33 de ani care a prejudiciat, anul trecut, Société Générale cu 4,9 miliarde de euro.
Medicul şef al penitenciarului, Veronique Vasseur, a publicat o carte în 2000 în care a relatat condiţiile mizerabile în care trăiau condamnaţii. Cartea a reprezentat un adevărat şoc.
Se încarcă comentariile...
