VIDEO Zeci de jurnalişti ucişi în circumstanţe suspecte în perioada Putin. Coincidenţă?

adevarul

Publicat: 03.09.2009 20:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 23:26

Libertatea presei ruse a devenit un capitol arzător încă din timpul primului mandat al lui Vladimir Putin şi continuă şi astăzi când numărul crimelor în rândul jurnaliştilor a ajuns la o sumă alarmantă. Astfel, la acest moment, Rusia se află pe locul trei în lume, după Irak şi Algeria, în ceea ce priveşte numărul oamenilor de presă care au fost ucişi pentru că îşi făceau meseria.

La mai mult de un deceniu de la prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia încearcă, în continuare, să edifice o economie de piaţă funcţională şi să atingă o creştere economică mai ridicată. Vladimir Putin, fost preşedinte şi actual premier, a devenit unul dintre personajele emblematice ale acestui stat.

Îndrăgit de unii pentru stabilitatea pe care a adus-o Rusiei şi blamat de alţii pentru dorinţa sa acerbă de a deţine puterea sub formă absolută, Putin rămâne totuşi un personaj enigmatic, despre care se spune că trecutul său, străns legat de KGB, încă îl bântuie.

Citiţi şi:

Anna Politkovskaia, o jurnalistă care lucra la celebra publicaţie Novaia Gazeta şi care devenise un virulent critic al lui Putin şi-a găsit sfârşitul în toamna anului 2006, cand a fost împuşcată în liftul imobilului în care locuia. Deşi opinia publică a făcut presiuni pentru ca această crimă să fie anchetată în mod corect şi responsabil, nici până la această oră nu a fost găsit criminalul, iar suspecţii au fost eliberaţi.

Cazul ei nu este singular. Mulţi alţi jurnalişti ruşi au murit în circumstanţe suspecte de la începutul mandatului de preşedinte al lui Putin. Cu toţii au fost ucişi în momente cheie ale investigaţiilor pe care le conduceau pentru diferite materiale pe care intenţionau să le publice şi care ar fi conţinut dezvăluiri "incomode".

Vladimir Putin, un fost agent KGB ajuns în fruntea Rusiei

Anul 2000, anul în care Rusia l-a ales pe Vladimir Vladimirovici Putin, succesorul lui Boris Elţîn, pe cel care, chiar şi acum,la aproape un deceniu de la câştigarea alegerilor, se menţine în rândul celor mai cunoscuţi şi influenţi lideri ai lumii.

El a devenit preşedinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, dupa ce preşedintele Boris Elţîn îşi dăduse demisia. Ulterior, Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din anul 2000. În 2004, a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până in 7 mai 2008.

Din cauza limitei prevazute de Constituţie, Putin nu a mai putut candida pentru pentru un al treilea mandat prezidenţial consecutiv. După victoria succesorului sprijinit de el, Dmitri Medvedev, în alegerile prezidenţiale din 2008, Putin a fost numit de acesta, la 8 mai 2008, prim-ministru al Rusiei.

În momentul venirii sale la putere, în 2000, Putin, un fost agent KGB, era iniţial o figură destul de necunoscută publicului larg. Şi deşi a pornit ca protejat al lui Elţîn, politica pe care a adoptat-o a fost una cu o orientare diferită faţă de cea a predecesorului său încercând să reducă actele de corupţie care ajunseseră să susţină o serie de oligarhi ruşi.

Putin, iniţiatorul metodelor de intimidare şi de aducere la tăcere a adversarilor politici

Vladimir Putin este apreciat pentru stabilitate şi reducerea drastică a corupţiei, dar şi acuzat de o parte a opoziţiei de a fi fost iniţiatorul metodelor de intimidare şi de aducere la tăcere a adversarilor politici. În perioada celor doua mandate succesive de preşedinte (2000-2008), Vladimir Putin a redat Rusiei demnitatea şi forţa politică pe plan internaţional. De asemenea, Rusia a cunoscut o creştere economică fără precedent de la căderea Uniunii Sovietice, jucănd un rol important pe piaţa globală de capital.

Şi deşi meritele sale par la prima vedere a fi perfect lăudabile, trecutul său de membru al servicilor secrete aruncă asupra sa o lumină mai puţin favorabilă, privind mai ales prin prisma numărului mare de jurnalişti care au murit în circumstanţe cel puţin suspecte, în timp ce investigau diferite subiecte "sensibile" puterii. Potrivit documentelor, Putin a demisionat din KGB în 1990. În ciuda acestui fapt, persoane care au avut legături strănse cu acest serviciu susţin că o dată intrat în hora KGB-istă nu mai poţi ieşi niciodată.

Părerile sunt împărţite. Unii susţin că "moda" înlăturării jurnaliştilor incomozi a început încă din perioada în care Elţîn era preşedinte iar apoi a continuat cu cele două mandate ale lui Putin.

Potrivit organizaţiei internaţionale "Reporteri Fără Frontiere" din anul 2000 şi până în 2007, cel puţin 21 de jurnalişti au decedat în circumstanţe suspecte din cauza investigaţiilor pe care le conduceau la acel moment.

Citiţi şi:

Dosarul Politkovskaia a fost retrimis la Procuratură (ITAR-TASS)
Presa rusă: Natalia Estemirova ştia cine a ucis-o pe Anna Politkovskaia
Un nou proces în cazul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia a început
Asasinii jurnaliştilor se simt protejaţi de stat în Rusia, spune readactorul-şef de la Novaia Gazeta
Nou proces în cazul jurnalistei Politkovskaia, pe 5 august, la Moscova
Asasinarea Nataliei, „opera“ lui Kadîrov?

Jurnalista Anna Politkovskaia, împuşcată în cap şi piept chiar în imobilul în care locuia

Cazul Annei Politkovskaia este poate cea mai cunoscută şi mediatizată moarte a unui jurnalist care a atacat şi contestat public regimul lui Putin.

Politkovskaia a denunţat abuzul militarilor ruşi în campania din Cecenia şi l-a acuzat personal pe preşedintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, de dezumanizarea armatei.

Editorialist şi reporter de investigaţii la bisăptămânalul rus Novaia Gazeta, Anna Politkovskaia a fost asasinată pe 7 octombrie 2006, în faţa apartamentului său din Moscova. Femeia a fost împuşcată de trei ori în piept şi încă o dată în cap, acţiune care se mai numeşte şi "lovitură de siguranţă".

După un lung proces care nu a scos la lumină nici motivele crimei şi nici identitatea comanditarului, Tribunalul militar districtual din Moscova a decis, la 20 februarie, pe baza verdictului pronunţat de Colegiul juraţilor la 19 februarie, că toţi cei acuzaţi în dosarul Politkovskaia sunt nevinovaţi.

Doi fraţi ceceni, Djabrail şi Ibraghim Mahmudov, fuseseră bănuiţi de urmărirea victimei şi de aducerea presupusului ucigaş, la locul asasinatului.

Fratele lor, Rustam, care nu a fost prins nici până în prezent, era suspectul numărul unu. Cel de-al treilea suspect, fostul poliţist Serghei Hadjikurbanov, este acuzat că a furnizat logistica necesară comiterii asasinatului.

Colegiul militar al Curţii Supreme a Rusiei a decis ca dosarul morţii jurnalistei ruse Anna Politkovskaia să fie retrimis Procuraturii Generale, instanţa dând, astfel, curs cererii procurorului şi copiilor victimei, care au insistat asupra unei noi anchete, în urma achitării acuzaţilor.

Reacţia Preşedintelui

Putin le-a spus jurnaliştilor germani din Dresden că Anna Politkovskaia nu reprezenta mare lucru pentru Rusia. "Capacitatea (sa - n.red.) de a influenţa viaţa politică a ţării, în Rusia, era foarte nesemnificativă. (...) Acest asasinat dăunează mai mult Rusiei şi puterilor Rusiei şi Ceceniei (...) decât articolele sale"

Citiţi şi:

Putin a aruncat cu un creion într-un magnat rus pentru că nu plătise muncitorii

CLICK AICI - DOCUMENTAR - Putin's Media War - Russia

Au fost ucişi pentru că au scris lucruri incomode

► Igor Domnikov, tot de la Novaia Gazeta a fost omorât la 16 iulie 2006 de către un atacator necunoscut care l-a lovit în repetate rânduri cu un ciocan în cap. Domnikov tocmai se pregătea să intre în apartamentul în care locuia în Moscova când a fost atacat. Identitatea agresorului nu este cunoscută nici acum. Articolele jurnalistului erau orientate către social şi cultural. De aceea, se crede că Domnikov a fost confundat cu Oleg Sultanov, un coleg al său, care fusese ameninţat în repetate rânduri de către FSB (Serviciile Secrete Ruse) pentru că ar fi făcut nişte dezvăluiri cu privire la corupţia din sectorul petrolier rus.

► Sergey Novikov, angajat la Radio Vesna, a fost împuşcat mortal, în casa scării imobilului în care locuia, la 26 Iulie 2000, în Smolensk. Novikov era cunoscut pentru obiceiul său de a aduce critici demnitarilor din regiunea Smolensk.

► Iskandar Khatloni, care lucra la postul de radio Free Europe ce transmitea şi în Tadjikistan a fost ucis la 21 Septembrie 2001 cu un topor, în apartamentul său din Moscova. Încă nu se cunoaşte motivul însă apropiaţii lui susţin că acesta investiga abuzurile privind drepturile omului, din Cecenia.

► Sergey Ivanov, de la Lada-TV, a fost împuşcat de cinci ori, în piept şi cap, la 3 octombrie 2009, în Togliatti, Rusia. Sergey era directorul postului de televiziune Lada-TV, cea mai mare companie privată de televiziune din Rusia al momentul respectiv. Lada-Tv devenise o miză importantă în ceea ce privea scena politică din regiune la acea vreme.

► Eduard Markevich, editor şi publicist la ziarul local Novy Reft, din regiunea Sverdlovsk, a fost găsit mort, împuşcat în spate, la 18 septembrie 2001. Markevich obişnuia să critice în articolele sale mai mulţi politicieni locali. Înainte de incident, jurnalistul primise mai multe telefoane de ameninţare.

► Aleksei Sidorov, de la publicaţia Tolyatinskoye Obozreniye a murit la 9 octombrie 2003, în Togliatti, Rusia. Sidorov este al doilea redactor şef al acestei publicaţii care şi-a găsit sfârşitul prin împuşcare. Predecesorul său, Valery Ivanov, murise în acelaşi fel, un an mai devreme. "Tolyatinskoye Obozreniye" era o publicaţie cunoscută pentru articolele sale despre corupţia şi crima organizată din oraşul Togliatti.

► Yuri Shchekochikhin, de la Novaia Gazeta, a murit intoxicat cu o substanţă necunoscută la 3 iulie 2003, în Moscova. Shchekochikhin a decedat exact înainte de a pleca spre Statele Unite unde fusese programată o întrevedere cu FBI-ul în cadrul căreia urma să vorbească despre un scandal de corupţie ce implica mai mulţi agenţi ai FSB.

► Dmitry Shvets, de la TV-21 Northwestern Broadcasting a murit la 18 aprilie 2003, în Murmansk, tot prin împuşcare. Crima s-a petrecut chiar când acesta ieşea din clădirea în care lucra. Colegii săi au declarat că, în repetate rânduri, au primit, la sediu, telefoane de ameninţare ca urmare a unor articole despre o serie de politicieni influenţi din zonă.

► Paul Klebnikov, editor la revista Forbes Rusia, a fost ucis la 9 iulie 2004, în Moscova. Focurile de armă, nouă la număr, au fost trase dintr-o maşină care a trecut pe lângă jurnalistul care tocmai se afla în trecere printr-o zonă mai puţin populată a oraşului. Acesta nu a murit pe loc, ci la spital, din cauza pierderilor mari de sânge.

► Ivan Ivanovich Safronov a fost un jurnalist rus, angajat al ziarului Kommersant, şi care a scris o serie de articole despre afacerile cu armament. Safronov a murit în septembrie 2007 după ce a căzut de la etajul cinci al imobilului în care locuia. El stătea la trei. Moartea sa a ridicat multe semne de întrebare indicând mai degrabă o crimă decât o sinucidere.

► Stanislav Markelov , un cunoscut avocat, jurnalist şi militant pentru drepturile omului în Cecenia a fost ucis prin împuşcare, la 19 ianuarie 2009, pe când se afla pe una dintre străduţele întunecate ale Moscovei.

► Natalia Estemirova, colaboratoarea organizaţiei neguvernamentale ruse Memorial, a fost răpită în dimineaţa zilei de 15 iulie în Cecenia. Ea a fost găsită moartă câteva ore mai târziu în Inguşetia, o republică vecină din Caucazul rus.

Lista crimelor neelucidate din timpul mandatelor lui Putin conţine multe nume din presa rusă. Ce persoane au executat aceste crime, cine le-a comandat şi mai ales cine se opune anchetarii lor rămâne o problemă spinoasă, pe cât de dezbătută, pe atât de greu de rezolvat.

Citiţi şi:

Jurnalistul care a dezvăluit dispariţia Arctic Sea a plecat din Rusia pentru că este în pericol

Iată că inocularea fricii printre jurnalişti dă roade.

Zilele acestea, redactorul-şef al revistei maritime ruse Sovfraht, Mihaïl Voitenko, care a dezvăluit misterioara dispariţie a navei Arctic Sea, a părăsit Rusia, după ce persoane care lucrau "în interesul statului" l-au avertizat că este în pericol, relatează AFP.

"Mi-au spus că există oameni foarte serioşi în spatele acestei afaceri Arctic Sea, care sunt furioşi şi vor să se răzbune", a explicat acesta astăzi, la Istanbul.

Voïtenko a reafirmat că "statul rus are un rol central în afacere Arctic Sea", o navă care oficial transporta lemn şi care a fost capaturată de piraţi la 24 iulie în apele suedeze. Nava a fost eliberată la jumătatea lunii august de marina rusă în zona insulelor Capul Verde, dar anchetatorii ruşi nu au explicat motivele deturnării sale.

Presa rusă a emis mai multe teorii, dar în general spune că nava transporta probabil arme.