VIDEO Cerşetori folosiţi la spălat bani

VIDEO Cerşetori folosiţi la spălat bani

O reţea racola oameni ai străzii, ca în celebrul film, şi îi transforma în administratori de firme prin care se rulau bani „negri“. Patru persoane au ajuns după gratii, acuzate de înşelăciune cu cecuri fără acoperire, falsuri şi spălare de bani.

Mai citeşte şi:

• adevarul.es - Barcelona instalează bănci „anti-cerşetori”
• Cerşetori, vi se pregăteşte ceva!
• Războiul bun al României

„Mascaţii“ au răvăşit în urmă cu două zile mai multe locuinţe din Bucureşti şi judeţele Iaşi şi Prahova. 15 persoane au fost luate direct din pat şi aduse la audieri la Iaşi, fiind suspectate că au pus bazele unei reţele care a tras „ţepe“ de milioane de lei.

Bazele grupării au fost puse de Dan Riscu (38 de ani), Constantin Ştefan (50 de ani), Alexandra Pit (39 de ani), toţi trei urmăriţi general pentru înşelăciune, şi Dan Horia Elleneş (27 de ani).

Potrivit procurorilor, cei patru, împreună cu alţi membri ai reţelei, folosind documente de identitate false, au preluat societăţi care au avut cândva cifre mari de afaceri.

Apoi, au racolat persoane fără adăpost din judeţele Iaşi, Bihor şi Prahova, care, în schimbul unor sume modice de bani, deveneau administratorii firmelor. Ei erau de fapt „faţada“, iar controlul afacerii aparţinea grupării infracţionale.

Suspecţii deschideau apoi conturi noi pe numele firmelor, închiriau spaţii pentru birouri şi depozite, şi demarau „afacerile“. „Reprezentanţii comerciali“ se prezentau partenerilor de afaceri sub nume false şi începeau să cumpere, de la lenjerie de pat şi până la ţevi, cărbuni şi cuie.

„Transmiteau prin fax note de comandă, întocmeau diverse contracte comerciale şi negociau preţul, modalitatea şi termenul de plată“, a precizat Iulia Diaconu, procuror-şef în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi.

Victimele primeau eventual un avans, iar pentru restul sumei file CEC. Marfa era transportată în depozitele aparţinând membrilor reţelei. Însă, peste câteva zile, când vânzătorii doreau să încaseze banii, cecurile erau refuzate la bancă pe motiv de „lipsă totală de disponibil în cont“.

De fapt, imediat după tranzacţie, firmele erau „dizolvate“. În acest fel, falşii afacerişti au păgubit, în şapte luni, cu sume între 20.000 şi 300.000 de lei, mai multe societăţi din Satu Mare, Argeş, Sălaj, Dolj, precum şi din Bucureşti.

Au „reciclat“ două milioane de lei

Marfa obţinută era vândută sub preţul pieţei, iar banii rezultaţi erau „plimbaţi“ prin reţeaua de firme, prin borderouri şi facturi fictive, până li se pierdea urma.

„Riscu Dan, care folosea identitatea falsă de Petrică Cristinel, a achiziţionat cantităţi mari de cereale de la diferite societăţi pentru care a întocmit borderouri de achiziţii fictive, în scopul de a ascunde provenienţa ilicită a banilor, a cerealelor comecializate la negru, a încasărilor ilegale de TVA, a justificării circuitului fictiv al banilor prin conturile firmelor controlate de ei“, a precizat unul dintre anchetatori.

Prejudiciul prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune este de 700.000 de lei, iar potrivit anchetatorilor suma „reciclată“ depăşeşte două milioane de lei.

                Alexandra Pit                                           Ştefan Constantin                                         Dan Riscu

Capii reţelei, reţinuţi 24 de ore

După ce membrii reţelei au fost audiaţi, procurorii au decis să-i reţină pe cei patru capi ai grupării pentru 24 de ore şi să propună arestarea lor preventivă.

Pe lângă aceştia mai sunt cercetaţi şi Ghenadie Cazacu, Vladislav Cazachievici, Andrei Robu, Vasile Hrib, Mirel Alexandru, Viorica Duţu, Gheorghe Negruţ. „Procurorii au făcut percheziţie la locuinţa clientului meu, dar nu au găsit nimic care să aibă legătură cu cauza. Nu a fost reţinut“, a declarat Gabriela Grădinaru, avocata lui Negruţ.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/Locale/Iasi/catalina/film perchezitie.flv iurl=/editor_files/Image/locale/iasi/catalina/poza film perchezitie pt site.png width=500 height=375 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Cerşetorii, subiect de film

Cerşetorii şi folosirea lor pentru a face bani pentru diferite grupuri de afacerişti obscuri a inspirat şi un film românesc, „Filantropica“ (2002). Gheorghe Dinică, în rolul lui Pepe, scria textele pentru milogii de pe străzile Bucureştiului. De asemenea, inventa poveştile cerşetorilor care aveau să stoarcă banii trecătorilor. Într-una dintre replicile lui, Pepe spune: „mâna întinsă care nu spune nicio poveste nu primeşte pomană“.

Administratorii au predat membrilor grupării toate înscrisurile societăţii, inclusiv carnete cu file cec semnate în alb.

Iulia Diaconu
procuror-şef DIICOT Iaşi

Când am ajuns la bancă am constatat că nu putem încasa cecul şi am depus reclamaţia la Poliţie.

Geta Rohian
păgubit



„Nu cred că vom recupera banii“

Una dintre firmele înşelate de reţeaua „Filantropica“ este Societatea „Exelbi Rohian Prod Com SRL“ din Baia Mare.

Ei au primit comanda de la firma ieşeană pe fax, pentru a livra garnituri de lenjerie de pat în valoare de 16.700 de lei, în luna februarie, şi au purtat negocieri cu firma ieşeană timp de două luni.

„Pe 1 mai am mers personal la Iaşi cu marfa, am primit un avans de 2.000 de lei şi ne-au dat o filă cec de 14.750 de lei. Abia când am ajuns la bancă am constatat că nu putem încasa cecul şi am depus reclamaţia la Poliţie“, a declarat Geta Rohian, soţia administratorului.

„Aşteptăm să ne sune Poliţia să vedem ce se mai întâmplă, pentru nu cred că ne vom recupera vreodată banii“, a încheiat femeia. Anca Miklos