VIDEO Barack Obama a primit premiul Nobel pentru Pace

VIDEO Barack Obama a primit premiul Nobel pentru Pace

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat vineri preşedintelui american, Barack Obama (48 de ani), pentru "eforturile extraordinare de consolidare a diplomaţiei internaţionale şi a cooperării între popoare". Obama este primul afro-american ales în funcţia de preşedinte al Statelor Unite.

EXCLUSIV ADEVARUL.RO: Mandatul lui Obama în imagini


Barack Obama a renunţat la scutul antirachetă în Europa şi a anunţat noul plan al apărării. A militat pentru drepturile salariale ale homosexualilor şi i-a omagiat pe veteranii din „Ziua Z“. A propus demilitarizarea Podişului Golan şi este încrezător că va închide închisoarea Guantanamo până în 2010. La începutul mandatului a declarat că "schimbarea a sosit în America" şi a reaprins astfel speranţele omenirii privind o schimbare în bine. Printre altele, Obama a mai semnat cu preşedintele rus Dmitri Medvedev şase acorduri strategice. Citeşte mai jos ce a mai zis Obama despre terorism.

Presa americană surprinsă de atribuirea premiului Nobel lui Obama
Barack Obama se va duce special la Oslo pentru a primi Premiul Nobel

Cristian Diaconescu (fost ministru de Externe): Se acordă în sensul încurajării demersurilor pe care vrea să le facă în Orientul Mijlociu, acolo a reuşit să deschidă canale de dialog cu tote părţile fără a acuza pe nimeni, reprezintă o schimbare optică majoră faţă de fosta preşedinţie americacă republicană. Acest premiu a apărut mai puţin în urma unei evaluări ale realizărilor trecutului, ci mai mult ca urmare a unor aşteptări. Este o alegere simbolică, mai ales pentru viitor şi o motivaţie pentru Obama de a continua pe drumul pe care a pornit.

Adrian Cioroianu (istoric, fost ministru de Externe): Acest premiu se referă la faptul că Obama va trebui să îndeplinească aşteptările care trimit la extinderea coloniilor evreieşti, problema dezarmării nucleare. Un mare rol îl are curajul cu care s-a interpus între două mari pasiuni care macină o zonă a globului: statul israelian şi viitorul stat palestinian.

Bogdan Chiriac (analist de politică externă): Dacă premiul îi era acordat la final de mandat da, dar doar pe baza unor declaraţii pe dezarmarea nucleară....cine s-a dezarmat? Premiul Nobel nu se dă pentru încurajare ci pentru realizări extraordinare.

Cristian Tudor Popescu (jurnalist): Mă bucur, acest om a însemnat pentru mine, după ce ani şi ani am văzut numai feţe greu suportabile în politică, un preşedinte al planetei Pământ, un om care a adus în discursul politic raţionalismul, nu băşcălia.

Ion Iliescu: Este un lucru binevenit pentru climatul internaţional. Este un gest prin care este apreciat mesajul pe care acesta l-a adus odata cu instalarea sa la putere.

Petre Roman: O recunoaştere şi un îndemn, pentru că SUA mai au de gestionat câteva puncte fierbinţi: Afganistanul, Irakul, Coreea de Sud, conflictul palestiniano-israelian.

Motivaţia comitetului Nobel:

• Obama a primit premiul pentru "eforturile depuse în redemararea negocierilor de pace în Orientul Mijlociu şi cererile de reducere a arsenalului de arme nucleare".
• Potrivit motivării Comitetului, "foarte rar o persoană a captat atenţia lumii precum Obama şi a dat poporului său speranţe pentru un viitor mai bun".
• "Obama a creat în calitate de preşedinte un nou climat pentru politica internaţională. Diplomaţia multilaterală a recâştigat o poziţie centrală, cu accent pe rolul pe care ONU şi alte instituţii internaţional îl pot juca", a afirmat Comitetul pentru premiul Nobel.
• La anunţarea premiului, comitetul norvegian a declarat că, “dialogul şi negocierea” sunt instrumentele preferate de Barack Obama chiar şi atunci când este vorba despre soluţionarea celor mai dificile conflicte internaţionale.
• Potrivit comitetului, liderul american „a captat atenţia întregii lumi” şi „a redat speranţa unui viitor mai bun pentru poporul său”. Acesta a adăugat că mulţumită iniţiativei lui Obama, Statale Unite joacă acum „un rol mai constructiv în întâmpinarea marilor provocări ale schimbărilor climatice cu care se confruntă oamenirea”.

Nobelul pentru Pace a fost acordat în 2008 fostului preşedinte finlandez, Martti Ahtisaari, cel care a redactat planul de reglementare a statutului provinciei Kosovo, plan asupra căruia sârbii şi albanezii nu au căzut de acord, ceea ce a dus la apariţia unui nou stat independent.

Cei mai importanţi câştigători ai premiului Nobel pentru Pace:

2007 - Fostul candidat democrat pentru Casa Albă, Al Gore
2002 - Fostul preşedinte american Jimmy Carter
2001 - Preşedintele ONU, Kofi Annan
1994 - Yasser Arafat, Shimon Peres, Yitzhak Rabin
1993 - Fostul preşedinte sud-african, Nelson Mandela şi FW de Klerk
1991 - Aung San Suu Kyi
1990 - Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov
1989 - Dalai Lama

În cursa pentru Nobel, Obama i-a avut drept concurenţi pe Nicholas Sarkozy, preşedintele Franţei şi fostul cancelar german Helmut Kohl.

Obama despre situaţia palestinienilor

• Alianţa dintre SUA şi Israel este ''de neclintit'' dar ''situaţia poporului palestinian este intolerabilă''.
• ''America nu va întoarce spatele aspiraţiilor legitime ale palestinienilor la demnitatea de a avea propriul lor stat. Statele Unite nu acceptă legitimitatea continuării colonizării israeliene, care încalcă acordurile din trecut şi dăunează eforturilor de pace. A sosit vremea încetării colonizării".
• "Singura soluţie la conflictul din regiune este ca aspiraţiile celor două părţi să fie realizate în cadrul existenţei a două state, în care israelienii şi palestinienii să poată să convieţuiască în pace".

Obama despre Hamas

• Mişcarea palestiniană islamistă Hamas, considerată de SUA drept organizaţie teroristă, "trebuie să pună capăt violenţei, să recunoască dreptul Israelului la existenţă".
• "A rezista prin violenţă şi crimă este un mod greşit, care nu duce la niciun progres".

Obama despre extremismul violent

• Musulmanii şi americanii trebuie să lupte împreună împotriva "extremismului violent sub toate formele sale", deoarece tensiunile dintre lumea musulmană şi Vest sunt exploatate de extremişti.
•  "SUA nu sunt - şi nu vor fi niciodată - în război cu islamul. Dar vom lupta de fiecare dată fără odihnă împotriva extremiştilor violenţi, care reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea noastră"
• "SUA resping aceleaşi lucruri pe care le resping oamenii din toate religiile: omorârea de bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi"

Obama despre înarmarea nucleară a Iranului

• "S-a ajuns la o turnură decisivă privind armele nucleare deoarece nu este vorba doar de interese americane, ci de a împiedica o eventuală cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, care ar putea conduce regiunea şi lumea întreagă pe un drum extrem de periculos".
• Obama  a spus totuşi că "orice naţiune - inclusiv Iranul - trebuie să aibă dreptul să acceadă la tehnologice nucleară în scopuri paşnice".

Obama despre libertăţile fundamentale

• Femeile ar trebui să aibă dreptul de a alege dacă vor să fie gale cu bărbaţii. SUA vor fi un partener al ţărilor musulmane în sprijinirea răspândirii educaţiei în rândul fetelor şi vor ajuta femeile tinere să obţină slujbe printr-un program de microfinanţare.
• Libertatea religioasă are o importanţă crucială, deoarece le permite oamenilor să trăiască laolaltă. Obama a insistat asupra tradiţiei Islamului privind toleranţa, explicând că acest lucru l-a învăţat pe vremea copilăriei sale petrecute o parte în Indonezia, ceea ce a stârnit aplauzele mulţimii prezente.

Propunerea columbiană

O cotroversată senatoare columbiană care a obţinut eliberarea a 16 ostatici din mâinile guerrilei marxiste era considerată drept candidatul cu cele cele mai multe şanse la câştigarea celui mai important premiu, Nobelul pentru Pace, potrivit unui institut de cercetare din Norvegia.

Alături de senatoarea Piedad Cordoba, cu şanse egale se aflau prinţul iordanian Ghazi bin Muhammad, profesor de filozofie islamică la Universitatea Iordaniană, şi Sima Samar, o femeie medic din Afganistan.

Senatorul columbian conduce organizaţia "Columbieni pentru Pace", care încearcă să pună punct conflictului de 45 de ani dintre Guvern şi guerrila revoluţionară a forţelor armate columbiene. Ea a obţinut, începând cu 2007, eliberarea a 16 ostatici din mâinile rebelilor. Potrivit guvernului columbian, circa 700 de persoane sunt prizonieri ai guerrilei.

Senatorul columbian a fost nominalizat la premiul Nobel pentru Pace de argentinianul Adolfo Perez Esquivel, câştigătorul premiului Nobel în 1980.

Un membru al familiei regale iordaniene, în cursa pentru Nobel

Prinţul iordanian Ghazi bin Muhammad, educat la Princeton şi Cambridge, este unul dintre favoriţi în cursa pentru Nobel. Membrul familiei regale este cunoscut pe plan internaţional pentru rolul său în realizarea unui dialog interetnic în regiunea Orietului Mijlociu.

În 2005, prinţul a reunit 170 de învăţaţi islamici pentru a pune la punct "un contratac teologic împotriva terorismului". Doi ani mai târziu prinţul Muhammad, împreună cu alţi oameni de vază ai Islamului, au redactat o scrisoare în care îndemnau la pace şi înţelegere în relaţia cu creştinii. Misiva, intitulată "Cuvânt între Mine şi Tine" a fost considerată de mulţi un atac împotriva Islamului.

Un Nobel acordat prinţului în vârstă de 42 de ani ar însemna o recunoaştere a eforturilor întreprinse de întreaga familie regală iordaniană pentru instalarea păcii în Orientul Mijlociu.

Un Nobel pentru Afganistan?

Lista candidaţilor cu cele mai multe şanse pentru câştigarea Nobelului pentru pace este completată de afgana Sima Samar, şefa Comisiei pentru Drepturile Omului din Afganistan şi reprezentantul ONU pentru regiunea Darfur.

Samar, de profesie medic. a pus bazele organizaţiei Shuhada, care se preocupă în principal de tratarea medicală a femeilor afgane. După ce şi-a obţinut licenţa în medicină, în 1982, Samar a fugit cu fiul său în Pakistan, după ce soţul ei a fost arestat de regimul comunist aflat atunci la putere în Afganistan. Samar este cunoscută pe plan internaţional pentru susţinerea drepturilor omului şi pentru luările de poziţie împotriva liderilor religioşi extremişti.

Un călugăr budist arestat la domiciul, în cursa pentru Nobel

Aflat sub arest la domiciliu de circa opt ani de zile, călugărul Thich Quang Do, liderul spiritual al Bisericii Budiste a Vietnamului, este un alt posibil câştigător al Nobelului pentru Pace din acest an.

Quang Do, în vârstă de 80 de ani, a primit, în 2006, premiul pentru drepturile omului acordat de fundaţia Rafto din Norvegia. Alţi patru câştigători ai acestui premiu au ajuns şă căştige premiul Nobel pentru Pace: Aung San Suu Kyi din  Myanmar, Jose Ramos-Horta din Timorul de Est, Kim Dae-jung din Coreea de Sud şi Shirin Ebadi din Iran.

În acest an premiul Rafto a fost acordat jurnalistului azer Malahat Nasibova, considerat, de asemenea, un potenţial căştigător al Nobelui. Înscrişi în cursa pentru prestigioasa distincţie sunt şi disidenţii chinezi Hu Jia, Gao Zhisheng şi Wei Jingsheng, cu toate că mulţi se îndoiesc că Academia sudeză le va acorda Nobelul lor în anul în care China sărbătoreşte 60 de regim comunist.

175 de persoane şi 33 de organizaţii îşi dispută în acest an premiul Nobel pentru Pace, în condiţiile în care Academia suedeză nu a făcut publică o listă scurtă cu nominalizările.