VIDEO 23 August ’44, ziua răpită de comunişti

VIDEO 23 August ’44, ziua răpită de comunişti

23 August 1944 este cel mai controversat moment din istoria recentă a României. Soţii Ceauşescu au transformat sărbătoarea naţională în spectacol omagial. Sărbătoarea şi-a schimbat semnificaţia şi denumirea pe parcursul celor 45 de ani de comunism, în funcţie de interesele regimului. CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

Mai citeşte şi:
VIDEO 23 august, o sărbătoare cu semnificaţie incertă
Să ne amintim de 23 august 1944 !
Din „Scînteia“,  23 august 1989

„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de razboi cu Marea Britanie şi Statele Unite“, spunea Regele Mihai I, în Proclamaţia pentru ţară rostită la radio, în seara de 23 August 1944.

Anunţul privind ruperea relaţiilor cu Germania şi încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite era făcut la câteva ore după ce prim-ministrul, mareşalul Ion Antonescu, fusese arestat la ordinul regelui.

Zi naţională

„Actul de la 23 August” rămâne cel mai controversat moment istoric al României. A fost numit puci, lovitură de stat, resurecţie şi revoluţie. Cei din extrema dreaptă l-au considerat ca pe o trădare din partea regelui, iar comuniştii au pretins că ei au fost principalii actori ai despărţirii de Germania. Cert este că evenimentul a dus la scurtarea războiului cu aproximativ şase luni. Din 1948, 23 August a devenit ziua naţională a României şi aşa va rămâne până în 1990, când va fi înlocuită cu ziua de 1 decembrie. 

23 August este singura sărbătoarea pe care comuniştii au păstrat-o de la un capăt la altul al dictaturii. Istoricul Lucian Boia precizează: „Iniţial au existat trei sărbători principale de ordin naţional: 23 August - care va rămâne până la sfârşit, 7 noiembrie - adică marea revoluţie sovietică din octombrie, şi 1 mai - ziua internaţională a oamenilor muncii”.

Şi dacă sărbătoarea a rămas, hainele pe care le-a îmbrăcat pe parcursul timpului s-au schimbat în mod considerabil. Până în anii ’60, evenimentul de la 23 August 1944 era numit „ziua eliberării poporului de sub jugul fascist de către glorioasa armată sovietică”. Istoricul Zoe Petre detaliază: „În anii ’50, factorul cel mai important era Armata Roşie eliberatoare. Aveam evocări şi poze cu soldaţii sovietici care mărşăluiau eroic şi binevoitor. Cei care fuseseră contemporani cu 23 August ştiau însă cât de «prietenoasă» era Armata Roşie”.

Ceauşescu s-a vrut revoluţionar   

Potrivit istoricului Zoe Petre, modificarea radicală a sensului sărbătorii în anii ’60 s-a produs după alegerea lui Ceauşescu în fruntea PCR: „Două elemente au fost aici: dorinţa de a face din 23 August un eveniment românesc, cât mai puţin legat de Armata Roşie, şi dorinţa de a face verosimilă ideea de revoluţie”.

Nicolae Ceauşescu (stânga) întâmpină trupele sovietice la intrarea din Colentina, 30 august 1944   Fototeca online a comunismului

Şi aceasta pentru că „dacă era să credem că instaurarea comunismului şi evenimentele care au urmat erau procese interne, ele erau mai logic de explicat în termenii materialismului istoric”.

Şi cum „în capul stalinist al lui Ceauşescu, revoluţie fără insurecţie nu se putea”, iar în Bucureşti fuseseră „câteva focuri de armă, la 23 August”, aceasta a fost sărbătoarea aleasă de regim pentru a fi „travestită” într-un eveniment capital pentru legitimarea PCR.

Dar a fost mai mult de-atât, explică Zoe Petre: îmbrăcarea sărbătorii în costum naţional, revoluţionar, „avea avantajul de a-i permite lui Ceauşescu să joace un rol important. Putea şi el să intre în scenă”. În arhive s-au păstrat mai multe poze din acel august, în care Nicolae Ceauşescu întâmpină trupele sovietice.

Din anii ’70, sărbătorirea zilei naţionale devine din ce în ce mai „ceauşistă”, cum spune istoricul Zoe Petre, transformându-se în ample manifestări de omagiere a soţilor Ceauşescu. Înarmaţi cu steaguri, cartonaşe colorate şi pancarte cu lozinci, mii de oameni serbau ziua naţională în toate marile oraşe ale ţării.

Act eroic

Istoricul Zoe Petre spune că ziua de 23 August trebuie să rămână în istorie drept „un act de mare eroism”: „Regele se putea pomeni el închis în seiful în care a fost închis Antonescu. Dacă nu ne desprindeam de Germania, represaliile sovieticilor ar fi fost mult mai dure. Soarta de satelit al ruşilor am fi avut-o oricum”.

23 August 1986



Imagini din filmul "Oglinda" care reconstituie actul istoric de la 23 august 1944