Urmaşul fraţilor Buzeşti revendică "moştenirea Manu"

Inginerul Şerban Alexandru Manu, urmaş pe linie maternă a celor trei fraţi Buzescu, revendică în instanţă o colecţie impresionantă de tablouri, cărţi şi alte opere de artă care au

Inginerul Şerban Alexandru Manu, urmaş pe linie maternă a celor trei fraţi Buzescu, revendică în instanţă o colecţie impresionantă de tablouri, cărţi şi alte opere de artă care au aparţinut unchiului său Constantin G. Manu.

Strănepot al cunoscutului general George Manu, care făcea parte din ramura Şerban Vodă a familiei Cantacuzino, Constantin G. Manu a donat, constrâns de comunişti, în martie 1948, Ministerului Artelor, reprezentat de Alexandre Saint Georges, un imobil din Calea Victoriei, precum şi colecţiile de artă din imobilul respectiv (tablouri, cărţi, mobilier etc.). Şerban Alexandru Manu susţine că este unicul moştenitor al averii unchiului său şi cere în instanţă toate bunurile donate. Magistraţii au desfiinţat, în 2002, ca nul absolut actul de donaţie, motivând că acceptarea de donaţie nu s-a realizat în formă autentică, deoarece aceste "bunuri au fost preluate de stat, iar defunctul Constantin G. Manu a fost deposedat atât de bunurile imobile, cât şi de lucrurile mobile care se aflau în imobil, menţionate în actul de donaţie". În urma deciziei, imobilul din Calea Victoriei a intrat în posesia moştenitorului. "Întrucât actul de donaţie a fost anulat prin decizie definitivă şi irevocabilă, statul român nu mai are niciun titlu pentru deţinerea bunurilor mobile ce au făcut obiectul donaţiei declarate nule", explică Şerban Alexandru Manu.

Colecţia risipită

"Înarmat" cu actul judecătoresc prin care a fost desfiinţată donaţia, inginerul a chemat în judecată Ministerul Culturii, Ministerul Finanţelor şi alte 19 muzee din ţară, solicitând restituirea "colecţiei Manu". Bunurile au fost evaluate de moştenitor, fără o expertiză de specialitate, la aproximativ 400.000 de euro. Şerban Alexandru Manu cere restituirea a 40 de portrete mari în ulei. El mai solicită restituirea mai multor fotografii vechi în culori şi fotografii color după tablouri vechi, o modă la sfârşitul secolului XIX, reprezentând numeroşi domnitori şi boieri români, membri ai familiilor Manu şi ai altora înrudite cu aceasta - Cantacuzino, Ghica, Bibescu, Şuţu, Năsturel-Herescu, Văcărescu, Creţulescu şi Filipescu. Lista este completată cu mai multe piese de mobilier stil "Empire", "Restauration", "Louis XIV", piese din bronz, 900 de cărţi legate, din biblioteca generalului George Manu, şi 750 de cărţi din biblioteca Constantin G. Manu, dar şi "două obuze aduse de pe câmpul de bătaie de la Plevna de generalul G. Manu". Moştenitorul familiei Manu arată că Ministerul Artelor, când a preluat donaţia, a împrăştiat bunurile către muzeele din subordine, doar o parte fiind identificate la Muzeul Naţional de Artă şi că de aceea "a considerat util" chemarea în judecată a celorlalte 18 muzee.

Muzeul de Artă contraatacă: "După 30 de ani intervine prescripţia"

Mai multe muzee din ţară au trimis acte la tribunal prin care confirmă sau infirmă faptul că deţin obiecte din colecţia Manu. Ministerul Culturii, prin secretarul de stat Ioan Onisei, cere respingerea acţiunii ca neîntemeiată, deoarece din înscrisurile depuse la dosar nu ar rezulta calitatea de succesor al bunurilor revendicate. Pe de altă parte, avocaţii Muzeului Naţional de Artă al României susţin că cererea de retrocedare este făcută prea târziu şi a intervenit prescripţia. Ei cer judecătorilor să constate că statul este în acest moment proprietarul de drept al colecţiei, deoarece urmaşii nu au atacat actul de donaţie, într-un termen stabilit prin lege de 30 de ani şi că, în 1948, donaţia ar fi fost legală, printr-un act autentic făcut în faţa unui judecător.