VIDEO Un sfert de secol de la cea mai mare catastrofă nucleară. Bilanţul victimelor nu s-a încheiat!

Omenirea comemorează marţi 25 de ani de la accidentul nuclear de la centrala Cernobîl, cel mai grav din istorie, în care au murit zeci de mii de oameni, iar câteva milioane s-au îmbolnăvit. Comemorarea evenimentelor are loc în contextul în care în urmă cu o lună cutremurul devastator din Japonia a avariat grav centrala nucleară de la Fukushima, fapt care a  condus la eliberarea de nori radioactivi în atmosferă.

Accidentul de la Cernobîl s-a produs în 26 aprilie 1986, ora 1.23, din cauza unei erori umane. În timpul unui experiment, reactorul numarul patru al centralei a explodat, contaminând o mare parte din Europa şi în special Ucraina, Rusia şi Belarus.

Accidentul de la centrala Cernobîl, situată în nordul Ucrainei, în apropiere de frontiera (de astăzi) cu Rusia şi Belarus, a fost clasificat ca fiind cel mai grav din istoria energiei nucleare  - 7 - maximum posibil - pe scara gravităţii accidentelor nucleare. Şi Fukushima a fost clasificată tot cu 7, dar dezastrul pare mult mai mic şi nu au existat pierderi omeneşti.

În zilele care au urmat catastrofei din 26 aprilie 1986, zeci de mii de persoane au fost evacuate din oraşele din jurul centralei, în timp ce soldaţii şi pompierii au fost chemaţi pentru a limita pericolul nuclear.

Regiunea era puternic radioactivă, iar pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei accesul nu a fost autorizat decât pentru angajaţii care lucrau aici.

Populaţia (aprox. 50.000 de oameni) din Pripat, un oraş-model construit în apropierea complexului nuclear de la Cernobîl pentru a-i gazdui pe angajaţii centralei şi  pe familiile acestora, a fost evacuată abia la 72 de ore de la explozie, în numai doua ore.

Ziua Muncii, mai împortantă decât accidentul de la Cernobîl

Catastrofa de la Cernobîl a avut loc în perioada în care comuniştii din întregul Bloc Estic se pregăteau pentru manifestaţiile de 1 Mai, astfel că realitatea celui mai mare accident nuclear din istorie a fost minimizată. Deşi Occidentul  s-a scandalizat imediat din cauza determinării în atmosferă a vaporilor radioactivi, URSS a încercat să minimizeze efectele exploziei pe care a raportat-o abia la două zile.

Norul radioactiv a trecut însă dincolo de cele trei ţări comuniste – Ucraina, Rusia şi Belarus.

Românii au aflat de accident abia pe "1 Mai Muncitoresc", când norul radioactiv era deja deasupra ţării noastre. În ziarele partidului, în special “Scânteia”, oamenilor le era recomandat în nişte anunţuri mici să spele bine fructele şi legumele sau să evite ieşirile copiilor în spaţii largi, fără a li se da prea multe detalii.

Ulterior, a fost declanşată o campanie în şcoli prin care elevilor li s-a administrat "antidotul" - o doza de iod. Iodul devenise în acele zile un panaceu căutat intens. Însă, la farmacii şi policlinici, unde se distribuia gratuit, binecunoscutele cozi nu mai mirau pe nimeni.

Bilanţul de la Cernobîl va creşte peste tot în lume

Bilanţul accidentului nuclear de la Cernobîl este şi în prezent controversat.  Un bilanţ al ONU estima, în septembrie 2005, la 4.000 numărul deceselor din Ucraina, Belarus şi Rusia în urma unor cancere (în special la nivelul glandei tiroide) determinate de contaminarea radioactivă. Raportul a fost, însă, contestat de numeroase organizaţii neguvernamentale.

Bilanţul oficial al morţilor în 26 aprilie 1986 a fost de 31, toate victimele fiind lucrătorii de la centrală sau pompierii care nu fuseseră avertizaţi de amploarea accidentului.

Acestora li se adaugă peste 25.000 de aşa-numiţi "lichidatori" ai catastrofei, în special ruşi, ucraineni şi belaruşi, care au făcut diverse lucrări, inclusiv construirea unui sarcofag în jurul reactorului accidentat, potrivit unor surse oficiale.

Un bilanţ al Ministerului Sănătăţii arăta că numai în Ucraina 2,3 milioane de persoane, dintre care 220.000 de lichidatori, au avut de suferit de pe urma catastrofei. 4.822 de ucraineni, copii sau adolescenţi în momentul catastrofei, au fost operaţi între 1986 şi 2007 de cancer la glanda tiroidă, consecinţă a radiaţiilor.

Totodată, catastrofa de la Cernobîl a dus la mutaţii genetice la plante şi animale şi a scăzut imunitatea la boli a populaţiei tinere în numeroase zone, în special în Belarus, Ucraina şi Rusia.

"Cernobîl: consecinţele catastrofei pentru oameni şi mediu", cel mai cuprinzător studiu ştiinţific despre tragedia din 26 aprilie 1986, indică că aproape un milion de oameni ( 985.000) au murit de diverse forme de cancer provocate sau agravate de radiaţiile de la Cernobîl - doar în primele două decenii de la accident. Acest bilanţ va creşte, afirmă studiul, pentru că norul a fost purtat de vânt aproape peste tot în lume, iar substanţele ramân active zeci de mii de ani".