Ucraina opreşte lucrările la Canalul Bîstroe

Membrii unei comisii internaţionale au declarat ilegală construcţia de pe Dunăre Ţara vecină a fost atenţionată dur pentru că nu a respectat acordurile internaţionale. Pentru

Membrii unei comisii internaţionale au declarat ilegală construcţia de pe Dunăre

Ţara vecină a fost atenţionată dur pentru că nu a respectat acordurile internaţionale. Pentru refacerea legislaţiei de mediu, Ucraina va primi sprijin european.

Ucraina a cerut, în deschiderea lucrărilor, o amânare a dezbaterilor invocând faptul că unele amendamente nu au fost trimise Kievului cu două luni înainte.

Membrii comisiei au respins propunerea, calificând-o drept "nejustificată", precizând că, potrivit Convenţiei, pot fi aduse amendamente cu privire la încălcarea prevederilor documentului şi cu 24 de ore înainte de discuţii.

Amânarea discuţiilor a fost respinsă

Apoi ucrainenii au obiectat, susţinând că partea română nu a răspuns actelor oficiale trimise de Kiev.
În replică, reprezentanţii Ministerului Mediului din România au prezentat comisiei toate actele şi răspunsurile trimise în ţara vecină. Din nou, ucrainenii au încercat să tragă de timp şi au propus o întâlnire a părţilor interesate în luna octombrie. Nici partea română, nici reprezentanţii convenţiei nu au fost de acord.

Ucrainenii n-au fost la ultima zi a lucrărilor

Ieri-dimineaţă, ministrul ucrainean al mediului, Heorgiz Philipchuk, a părăsit Bucureştiul, invocând probleme urgente apărute în agenda sa. El a lăsat în loc o scrisoare semnată de vicepremierul ucrainean, Hryhoriy Nemyrya, care a anunţat că Ucraina e gata să implementeze dispoziţiile comisiei, precizând că el personal va conduce grupul însărcinat să facă acest lucru.

În plus, vicepremierul a spus şi că partea ucraineană e gata să se supună convenţiei şi să colaboreze cu partea română, pe baza unor negocieri ulterioare.

Ţara vecină lucrează în spatele tăcerii

Anul 2007 a reprezentat o premieră în relaţiile româno-ucrainene în ceea ce priveşte problema controversatului Canal Bîstroe, întrucât Ucraina şi-a arătat disponibilitatea pentru dialog prin participarea la o serie de dezbateri publice.

Anterior, timp de trei ani, Ucraina refuzase discuţiile cu România pe această temă. Deschiderea demonstrată anul trecut nu a reprezentat un progres semnificativ. Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a declarat, în cadrul unei vizite oficiale în România, în noiembrie 2007, că Bîstroe este "teritoriu suveran al Ucrainei, care îşi rezervă dreptul de a desfăşura aici orice activitate considerată necesară".

Promisiuni

Singurele semnale pozitive au fost declaraţiile publice ale preşedintelui ucrainean şi ale premierului Iulia Timoşenko, potrivit cărora "Ucraina îşi va îndeplini obligaţiile ce derivă din acordurile internaţionale".
Dar lucrările de dragare au continuat şi, mai mult decât atât, la începutul acestui an, autorităţile de la Kiev şi-au anunţat intenţia de a da în folosinţă canalul până în 2009. (Cristina Bucureasa)

Curtea Internaţională de Justiţie, ultimul for de decizie

Demararea lucrărilor fără consultarea României a constituit prima încălcare a Convenţiei Espoo. Conform acestui acord, ratificat deopotrivă de Ucraina şi România, partea ucraineană, în calitate de stat care propune un proiect cu potenţial impact transfrontalier, era obligată să notifice statul român în această privinţă.

Totodată, convenţia impune un amplu schimb de informaţii pe această temă între cele două ţări, care a fost refuzat, de asemenea, de statul vecin. În consecinţă, România a cerut constituirea unei comisii de anchetă care să confirme impactul negativ pe care canalul Bîstroe îl generează asupra Deltei Dunării.

În paralel, autorităţile de la Bucureşti au solicitat Comitetului de Implementare a Convenţiei să verifice modul în care Ucraina şi-a respectat angajamentele asumate.

În cazul în care cele două state nu vor continua dialogul până când se va ajunge la o decizie finală de comun acceptată, convenţia spune că diferendul va fi soluţionat de Curtea Internaţională de Justiţie.

Un alt demers al autorităţilor române a fost solicitarea sprijinului european pentru soluţionarea problemei. În urma acestui apel, Comisia Europeană a cerut Kievului, în martie 2008, să revină asupra deciziei de a finaliza lucrările canalului de mare adâncime.

Organizaţiile de mediu, nemulţumite

Organizaţiile de mediu, atât române, cât şi ucrainene şi-au menţinut poziţia privind închiderea definitivă a canalului Bîstroe. Ele solicită o îmbunătăţire a participării publicului la implementarea proiectelor cu impact de mediu transfrontalier.

Deschiderea Ucrainei către negocieri a fost apreciată pozitiv şi Comisia Convenţiei Espoo a anunţat că va sprijini Ucraina în demersurile sale privind implementarea unei noi legislaţii de mediu în acord cu prevederile înţelegerilor internaţionale. Partea ucraineană va primi fonduri şi ajutorul unui consultant pe probleme de mediu.

Istoria canalului ucrainean

Mai 2004 - Ucraina începe, fără consultarea părţii române, construirea unui canal de 5,8 metri adâncime pe braţele Chilia şi Bîstroe, care să îi faciliteze accesul la Marea Neagră

August 2004 - România solicită, în baza Convenţiei Espoo, constituirea unei comisii internaţionale de anchetă pentru stabilirea impactului transfrontalier al canalului

2006 - Comisia de anchetă confirmă impactul negativ asupra ecosistemului Deltei Dunării

2007 - România sesizează Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo în legătură cu nerespectarea acordului

2007 - Ucraina acceptă şi participă la dezbateri publice comune, angajându-se să respecte recomandările făcute în 2006 de Comisia de anchetă