VIDEO USL şi PDL se bat pe harta României
0
„Redesenarea“ ţării în opt regiuni este punctul comun al modelelor de reorganizare administrativă elaborate de USL şi PDL. Opoziţia propune însă ca cele opt regiuni să devină centre de administraţie regională, în timp ce PDL vrea opt judeţe mari.
Proiectul USL privind dezvoltarea regională, prezentat ieri la Sala Palatului de preşedintele PSD, Victor Ponta, în prezenţa a circa 5.000 de aleşi locali ai social-democraţilor şi liberalilor, prevede ca judeţele să rămână unităţi administrativ-teritoriale. Cele opt regiuni de dezvoltare existente şi în prezent se transformă însă, în viziunea Opoziţiei, în centre administrative, care au în subordine structuri de organizare judeţene şi locale.
Democrat-liberalii, susţinuţi puternic de şeful statului, mizează în schimb pe comasarea celor 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti în opt regiuni, care se vor numi tot judeţe şi care vor respecta actuala împărţire, prevăzută de lege. De altfel, premierul Emil Boc a acuzat ieri că modelul propus de „alianţa socialistă" presupune înfiinţarea unui nou nivel administrativ, respectiv regiunea, care implică revizuirea Constituţiei, astfel că „din start proiectul USL porneşte cu o amânare". Liderii USL au susţinut însă că cele opt regiuni vor avea personalitate juridică acordată prin lege, dar nu vor fi unităţi administrativ-teritoriale, astfel că nu va fi nevoie de revizuirea Constituţiei.
Date diferite de aplicare
Idei contradictorii au reprezentanţii Puterii şi cei ai Opoziţiei şi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noilor prevederi. Dacă PDL vrea ca noua hartă să fie gata până la alegerile de anul viitor, USL vede un proces mai îndelungat, care să se desfăşoare etapizat, între 2012-2016. De altfel, în ciuda grabei privind reorganizarea, democrat-liberalii au dat doar câteva detalii, pe motiv că trebuie să discute cu partenerii de coaliţie forma finală a proiectului şi modalitatea de adoptare a acestuia.
Liderii UDMR nu văd cu ochi buni ideile PDL şi susţin împărţirea României în 16 regiuni. De cealaltă parte, USL a prezentat ieri amănunţit toate principiile reorganizării. În modelul social-democraţilor şi liberalilor, cele opt regiuni vor fi conduse de câte un prefect, numit de Guvern, care va avea aceleaşi atribuţii ca şi actualii prefecţi, dar competenţe sporite. Regiunile vor decide cum utilizează fondurile adunate din taxe şi impozite şi vor fi abilitate să deruleze toate programele sectoriale pentru care sunt alocaţi bani comunitari. Aceste programe vor fi transferate din sarcina ministerelor, Guvernul urmând să gestioneze doar programele naţionale.
Pe de altă parte, conform proiectului PDL, actualele prefecturi şi consilii judeţene vor dispărea, urmând ca atribuţiile lor să fie preluate de opt consilii şi prefecturi regionale. Potrivit liderilor PDL, multe dintre atribuţiile consiliilor judeţene şi ale serviciilor deconcentrate vor fi transferate la primării, în aşa fel încât oamenii să nu fie nevoiţi să se deplaseze la noile reşedinţe de judeţe.
Potrivit secretarului general al PDL, Ioan Oltean, capitalele noilor judeţe au fost deja stabilite: Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti. În proiectul Opoziţiei, regiunile nu vor avea capitale, ci mai multe centre importante: politic, administrative, economic, cultural, universitar. Totodată, la nivelul fiecărei regiuni se preconizează din 2012 înfiinţarea Consiliilor de dezvoltare regională, al cărui preşedinte va fi ales prin vot uninominal din 2016.
Alte instituţii nou-create vor fi Parlamentele regionale: fiecare din acestea va fi compus dintre Consiliul de dezvoltare regională şi Consiliul economic şi social (CES), existente în fiecare regiune, şi Curţile de Apel regionale. USL mai propune şi schimbarea atribuţiile Senatului, care ar urma să devină Camera care „să preia sarcina legiferării în ce priveşte dezvoltarea regională", ceea ce ar presupune însă modificarea legii fundamentale.
"USL vrea amânarea reorganizării până în 2016 pentru că «baronii» au dat cu pumnul în masă."
Emil Boc
premierul României
Îndemn la proteste în cazul asumării răspunderii
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, le-a cerut ieri aleşilor locali ai PSD şi PNL, care au participat la lansarea viziunii USL asupra dezvoltării regionale, să recurgă la „un masiv protest civil" dacă Guvernul îşi va angaja răspunderea pe legea reorganizării administrative. „Dacă un singur om sau 30 de oameni vor să facă nedemocratic ceva, atunci sute de mii de oameni trebuie să fie în stradă, cerând anularea acelei legi, cerând alegeri anticipate, cerând sfârşitul acestei dictaturi", a îndemnat preşedintele PNL, Crin Antonescu, ridicând sala în picioare.
Liderul liberal a lansat un atac foarte dur la adresa PDL, pe care l-a numit „o sectă fanatică şi iresponsabilă", „care nu mai are nimic cu democraţia". Pe de altă parte, şeful PNL i-a acuzat pe democrat-liberali că recurg atât la „abuzul de putere, banul public şi de lege", cât şi la şantajul, calomnierea şi compromiterea adversarilor politici. „Suntem în plin război. Azi, în România, nu mai este o confruntare democratică. Noi, cei de-aici, suntem soldaţi în acest război cu actuala Putere pentru eliberarea României", a spus Crin Antonescu de la tribună. „Voi fi în fruntea protestelor aleşilor locali. Trebuie să avem o atitudine radicală. Trebuie să ne batem cu cei care ne distrug ţara", s-a înfierbântat şi liderul PSD, Victor Ponta.
Ce spune Bruxelles-ul
Bianca Toma, Bruxelles
Comisia Europeană (CE) cunoaşte dezbaterea politică internă din România legată de reorganizarea administrativ teritorială, dar nu a primit nici informaţie oficială în acest sens, au declarat, pentru „Adevărul Europa", reprezentanţii ai cabinetului Comisarului UE pentru politici regionale, Johannes Hahn. De asemenea, Comisia apreciază că reorganizarea României pe regiuni, şi nu pe judeţe, nu va putea produce schimbări în actualul flux de acordare a fondurilor europene.
„Având în vedere momentul avansat în timp de perioada actuală de programare şi de necesitatea de a accelera punerea în aplicare eficientă a programelor de dezvoltare regională 2007-2013 în România, considerăm că autorităţile române îşi vor concentra toate eforturile pe implementarea cu succes a programelor operaţionale, în actuala perioadă, în cadrul structurilor actuale pentru care acestea au fost concepute şi convenite între Comisia Europeană şi România", se arată în răspunsul reprezentanţilor CE.
Raport la statistică
Potrivit unor membri ai Comisiei REGI din Parlamentul European, există obligaţia raportării oricărei modificări în structura administrativ-teritorială a unui stat membru către Eurostat - Biroul de statistică al Comisiei Europene. Potrivit Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică, statele membre informează Comisia cu privire la: orice schimbare survenită în unităţile administrative, în măsura în care poate avea un impact asupra datelor statistice.
De asemenea, trebuie comunicată orice modificare la nivel naţional ce poate avea impact asupra nomenclatorului amintit. Experţii pe fonduri europene susţin că decizia pentru modul de organizare este a României, iar, în momentul în care decizia politică va fi definitivă, instituţiile europene trebuie informate.
Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că nu există niciun fel de obstacol de la Uniunea Europeană pentru ca România să se reorganizeze administrativ-teritorial, arătând că ţara noastră îşi va păstra modalitatea de raportare către Eurostat. Premierul a arătat că, din perspectiva UE, ţara noastră are doar angajamentul de a păstra, până la modificarea propusă, aceleaşi modalităţi de raportare către Eurostat.
Se încarcă comentariile...
