UE stă cu ochii pe gunoaiele bistriţenilor

UE stă cu ochii pe gunoaiele bistriţenilor

La cererea europenilor, monitorizarea gropilor de gunoi din judeţ se face cu GPS-ul. Becleanul şi Sângeorz-Băi sunt singurele localităţi din judeţ care mai au depozite menajere cu aviz de funcţionare.

Doar două depozite de deşeuri din 172 existente în judeţ funcţionează la această oră cu acte în regulă. Depozitul din Beclean are aviz de funcţionare până în 2016,  în timp ce la Sângeorz-Băi se mai poate depozita doar cel mult trei ani. Restul de 170 de depozite, între care şi cele din Bistriţa, au fost obligate să sisteze depozitarea începând din 16 iulie, conform unei directive a Uniunii Europene.

Dacă Bistriţa s-a conformat la câteva zile după termen alături de administraţiile altor localităţi, primăriile rurale caută încă soluţii şi negociază cu celor două oraşe condiţii şi preţuri de depozitare. Garda de Mediu stă cu ochii pe toţi şi pune la punct un sistem de  control prin GPS a acestor monitorizări.

Tristeţea unora, bucuria celorlalţi

„Avem termen ca, până în 1 septembrie, să verificăm toate închiderile şi să aflăm cum s-a rezolvat problema în aceste localităţi. Inventariem toate aceste depozite. Luăm coordonatele prin GPS, aşa cum s-a cerut de la UE“, a explicat Ioan Borş, şeful Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud. Borş spune că, deocamdată, primăriile rurale au apelat la cele două oraşe pentru a depozita gunoiul.

„Cei din apropierea Becleanului vor aduce gunoiul aici. S-au încheiat deja contracte cu o firmă de salubritate care depozitează la Beclean, în timp ce primăriile de pe Valea Someşului, dintre care multe au maşini de salubritate, merg la groapa din Năsăud“, a mai explicat Borş, soluţie de provizorat găsită până la inaugurarea depozitului judeţean de la Tărpiu, amenajat cu bani europeni.

Deja administratorii celor două primării îşi fac calcule cum vor aduce bani în plus la buget cu gunoiul altora şi introduc noi reglementări.Astfel, Consiliul Local Beclean a adoptat deja o hotărâre prin care a stabilit la 25 de metri cubi greutatea de facturare pentru orice maşină ce intră în depozit, iar administraţia estimează un profit net de 100.000 de lei numai din această activitate într-un singur an.

Bistriţa, caz special

Deoarece municipiul este caz special, autorităţile de mediu au închis ochii şi au acceptat jumătăţile de măsură. „Pentru Bistriţa, cea mai apropiată groapă pretabilă era Sighişoara, însă vă daţi seama la ce costuri s-ar fi ajuns. Aşa că s-a acceptat o soluţie intermediară, cu un depozit provizoriu, între fostele depozite Urbana şi Codrişor, amenajat pe un teren al primăriei. Acesta va asigura depozitarea în cele 11 luni până la deschiderea depozitului de la Tărpiu“, spune Borş.