- Vineri 10 iul 2009
Emigranţii salvează piaţa muncii din UE
Comisia Europeană prognoza, în această primăvară, că 2009 va fi un an greu, în care PIB-ul Uniunii va scădea cu 4%. Agravarea crizei financiare mondiale, scăderea drastică a comerţului internaţional şi corecţiile pieţei imobiliare au fost identificate drept principale cauze ale recesiunii. Aceeaşi prognoză arăta că economia UE îşi va reveni anul viitor, după aplicarea stimulentelor monetare şi fiscale.
Piaţa muncii este anemică
Rata şomajului în UE ar urma să urce în 2010 la 11,5%, conform previziunilor Comisiei. „În perspectivă, conform pronosticurilor, ocuparea forţei de muncă se va restrânge anul acesta atât în UE, cât şi în zona euro cu circa 2,5% şi cu încă 1,5% în 2010“, se preciza în analiza Comisiei.
Vladimir Spidla, cel care gestionează această chestiune în cadrul forului european, consemnează faptul că există o criză de mână de lucru calificată în multe zone din UE, criză care nu poate fi remediată la nivel local. În aceste condiţii, arată Comisia Europeană, se poate vorbi de „cea mai profundă şi mai extinsă recesiune din epoca postbelică“.
Tinerii au de suferit
Potrivit comisarului Spidla, rata generală a şomajului în Europa este în prezent de aproape 8,5%, în unele ţări fiind mult mai ridicată. Îngrijorător este faptul că, a adăugat el, creşterea şomajului pare să continue şi în lunile următoare.
O problemă deosebită o reprezintă şomajul în rândul tinerilor, care în aprilie în zona euro era de 18,5%, iar în UE, de 18,9%. Spania şi Suedia aveau în aprilie cei mai mulţi şomeri cu vârsta sub 25 de ani (36,2%, respectiv 26,2%), potrivit datelor Eurostat.
Scade populaţia aptă de muncă
Previziunile pe termen lung sunt şi mai sumbre, afirmă Vladimir Spidla. Europa se va confrunta cu o criză de mână de lucru, astfel încât până în 2015 populaţia angajată se va înjumătăţi. Între 2010 şi 2030, dacă fluxurile actuale de imigranţi nu se modifică, numărul persoanelor apte de muncă va scădea cu 20 de milioane.
Pe de altă parte, o anchetă a UE relevă că numărul cetăţenilor români şi bulgari rezidenţi în spaţiul comunitar a crescut de la aproximativ 690.000, la sfârşitul anului 2003, la aproximativ 1,8 milioane, la sfârşitul anului 2007. Un calcul simplu arată o creştere medie netă de aproximativ 290.000 de persoane pe an.
Procesul mobilităţii forţei de muncă din cele două ţări începuse înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României şi Bulgariei. În primul an ca membri ai UE, românii reprezentau aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au căutat un job în alt stat. Cei mai activi erau însă polonezii (25%), urmaţi de români şi germani (7%). Destinaţiile preferate ale românilor au fost Spania şi Italia.
8,5 milioane de joburi vor dispărea în perioada 2009-2010. UE va pierde aproape toate locurile de muncă create între 2006 şi 2008 (9,5 milioane).
Părerea expertului: Europa are nevoie de mobilitate
.jpg)
Vladimir Spidla Comisar european pentru afaceri sociale
În această perioadă, ideea că mobilitatea forţei de muncă ar fi benefică pentru toţi europenii poate părea bizară. Dar nu este. Circulaţia liberă a forţei de muncă este un element vital pentru o productivitate sporită, care – la rândul său – este un factor major al creşterii economice.
Creşterea noastră economică este ameninţată de o combinaţie între incertitudinea legată de starea economiei şi cea legată de forma precisă de guvernare globală care va fi adoptată în următorii ani. În perioadele de incertitudine, indivizii sunt, de regulă, precauţi şi defensivi. Este o reacţie umană justificabilă, dar nu este neapărat şi utilă dacă vrem să progresăm.
Este uşor să acuzaţi o persoană care provine din afara ţării dumneavoastră că v-a „furat locul de muncă”, dar faptele nu vă susţin afirmaţia. Toate dovezile indică faptul că economiile care beneficiază de o forţă de muncă mobilă pot să îşi revină în urma şocurilor şi recesiunilor economice, mult mai rapid decât ţările în care structura forţei de muncă este mai rigidă.
O economie mobilă se poate adapta mai rapid la schimbări, lucrătorii pot circula mai uşor spre regiuni sau sectoare noi, găsind locuri de muncă şi generând activitate economică.
Criza economică şi financiară actuală va necesita adaptarea rapidă a unui număr mare de angajaţi europeni la condiţiile în continuă schimbare, transferul unei părţi a forţei de muncă în zone în care sunt create joburi noi şi reincluderea rapidă a persoanelor inactive şi în şomaj pe piaţa forţei de muncă.
Problema cu care se confruntă angajatorii este aceea că nivelurile scăzute ale mobilităţii pot determina un dezechilibru între competenţe şi numărul de locuri de muncă. Rezolvarea acestui dezechilibru va spori productivitatea. Climatul economico-financiar actual provoacă un declin al cererii de bunuri şi servicii, precum şi schimbări pe piaţa forţei de muncă.
Având o forţă de muncă mai mobilă, întreprinderile se vor putea adapta la noile condiţii de pe piaţă. Acest lucru este valabil mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă 99,8% din întreprinderile europene.
În concluzie, mesajul trebuie să fie: mobilitatea funcţionează, acum mai mult ca niciodată. Va asigura tuturor europenilor un viitor mai bun.
Piaţa muncii este anemică
Rata şomajului în UE ar urma să urce în 2010 la 11,5%, conform previziunilor Comisiei. „În perspectivă, conform pronosticurilor, ocuparea forţei de muncă se va restrânge anul acesta atât în UE, cât şi în zona euro cu circa 2,5% şi cu încă 1,5% în 2010“, se preciza în analiza Comisiei.
Vladimir Spidla, cel care gestionează această chestiune în cadrul forului european, consemnează faptul că există o criză de mână de lucru calificată în multe zone din UE, criză care nu poate fi remediată la nivel local. În aceste condiţii, arată Comisia Europeană, se poate vorbi de „cea mai profundă şi mai extinsă recesiune din epoca postbelică“.
Tinerii au de suferit
Potrivit comisarului Spidla, rata generală a şomajului în Europa este în prezent de aproape 8,5%, în unele ţări fiind mult mai ridicată. Îngrijorător este faptul că, a adăugat el, creşterea şomajului pare să continue şi în lunile următoare.
O problemă deosebită o reprezintă şomajul în rândul tinerilor, care în aprilie în zona euro era de 18,5%, iar în UE, de 18,9%. Spania şi Suedia aveau în aprilie cei mai mulţi şomeri cu vârsta sub 25 de ani (36,2%, respectiv 26,2%), potrivit datelor Eurostat.
Scade populaţia aptă de muncă
Previziunile pe termen lung sunt şi mai sumbre, afirmă Vladimir Spidla. Europa se va confrunta cu o criză de mână de lucru, astfel încât până în 2015 populaţia angajată se va înjumătăţi. Între 2010 şi 2030, dacă fluxurile actuale de imigranţi nu se modifică, numărul persoanelor apte de muncă va scădea cu 20 de milioane.
Pe de altă parte, o anchetă a UE relevă că numărul cetăţenilor români şi bulgari rezidenţi în spaţiul comunitar a crescut de la aproximativ 690.000, la sfârşitul anului 2003, la aproximativ 1,8 milioane, la sfârşitul anului 2007. Un calcul simplu arată o creştere medie netă de aproximativ 290.000 de persoane pe an.
Procesul mobilităţii forţei de muncă din cele două ţări începuse înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României şi Bulgariei. În primul an ca membri ai UE, românii reprezentau aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au căutat un job în alt stat. Cei mai activi erau însă polonezii (25%), urmaţi de români şi germani (7%). Destinaţiile preferate ale românilor au fost Spania şi Italia.
8,5 milioane de joburi vor dispărea în perioada 2009-2010. UE va pierde aproape toate locurile de muncă create între 2006 şi 2008 (9,5 milioane).
Părerea expertului: Europa are nevoie de mobilitate
Vladimir Spidla Comisar european pentru afaceri socialeÎn această perioadă, ideea că mobilitatea forţei de muncă ar fi benefică pentru toţi europenii poate părea bizară. Dar nu este. Circulaţia liberă a forţei de muncă este un element vital pentru o productivitate sporită, care – la rândul său – este un factor major al creşterii economice.
Creşterea noastră economică este ameninţată de o combinaţie între incertitudinea legată de starea economiei şi cea legată de forma precisă de guvernare globală care va fi adoptată în următorii ani. În perioadele de incertitudine, indivizii sunt, de regulă, precauţi şi defensivi. Este o reacţie umană justificabilă, dar nu este neapărat şi utilă dacă vrem să progresăm.
Este uşor să acuzaţi o persoană care provine din afara ţării dumneavoastră că v-a „furat locul de muncă”, dar faptele nu vă susţin afirmaţia. Toate dovezile indică faptul că economiile care beneficiază de o forţă de muncă mobilă pot să îşi revină în urma şocurilor şi recesiunilor economice, mult mai rapid decât ţările în care structura forţei de muncă este mai rigidă.
O economie mobilă se poate adapta mai rapid la schimbări, lucrătorii pot circula mai uşor spre regiuni sau sectoare noi, găsind locuri de muncă şi generând activitate economică.
Criza economică şi financiară actuală va necesita adaptarea rapidă a unui număr mare de angajaţi europeni la condiţiile în continuă schimbare, transferul unei părţi a forţei de muncă în zone în care sunt create joburi noi şi reincluderea rapidă a persoanelor inactive şi în şomaj pe piaţa forţei de muncă.
Problema cu care se confruntă angajatorii este aceea că nivelurile scăzute ale mobilităţii pot determina un dezechilibru între competenţe şi numărul de locuri de muncă. Rezolvarea acestui dezechilibru va spori productivitatea. Climatul economico-financiar actual provoacă un declin al cererii de bunuri şi servicii, precum şi schimbări pe piaţa forţei de muncă.
Având o forţă de muncă mai mobilă, întreprinderile se vor putea adapta la noile condiţii de pe piaţă. Acest lucru este valabil mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă 99,8% din întreprinderile europene.
În concluzie, mesajul trebuie să fie: mobilitatea funcţionează, acum mai mult ca niciodată. Va asigura tuturor europenilor un viitor mai bun.
