EXIT-POLL Insomar: PSD - PC- 31%, PDL- 30,4%, PNL- 16, 6%, UDMR - 9,1%, PRM - 7,2%, EBA - 3,4%

Astăzi s-au desfăşurat în toată ţara, între orele 7.00 şi 21.00, scrutinul pentru alegerea celor 33 de europarlamentari români. Este pentru prima oară când românii au votat simultan, alături de cetăţenii celorlalte 26 de state membre ale UE pentru desemnarea membrilor Parlamentului European.

MAI CITIŢI ŞI:

Alegeri care se influenţează
Nouă candidaţi pe loc pentru Parlamentul European
Europenilor nu le pasă de alegerile pentru Parlamentul European - studiu
Partidele naţionaliste din România au şanse să intre în Parlamentul European - presă
Alegerile europene pun presiune pe guvernele naţionale
Negocieri de culise după euroalegeri

22.30 BEC: Prezenţa la vot, la nivel naţional, la ora 21.00, a fost de 27,21%. În Bucureşti, prezenţa la vot a fost de 15,92%. BEC va oferi luni, la ora 09.00, primele rezultate parţiale pentru datele centralizate până la ora 07.00, la ora 11,00 pentru cele de la ora 09.00, la ora 17.00 pentru ora 15.00 şi la ora 20.00 pentru ora 18.00

21.15 Reacţiile după exit-poll-uri

 - Elena Băsescu: Mă voi întoarce în PDL după renumărare, cu experienţa acumulată, indiferent de rezultat

 - Traian Băsescu: Eu nu i-am dat Elenei acest procentaj, am pregătit-o pentru un procent mai mic, i-am spus că este doar un exerciţiu

 - Mircea Geoană(PSD): Ne pregătim pentru adevărata victorie - alegerile prezidenţiale

 - Emil Boc(PDL): După renumărare, PDL va câştiga alegerile la fel cum a fost la parlamentare.

 - Crin Antonescu(PNL): Am fost singuri în faţa a două partide care au anunţat, ele însele, o sumedenie de fraude şi de ilegalităţi

 - Marko Bela(UDMR): Electoratul maghiar a dat dovadă de o mobilizare extraordinară.

 - Corneliu Vadim Tudor(PRM): Astăzi este ziua revanşei pentru PRM

 - Goerge Becali(PRM): Promit că vom face mai mult decât cei 31 de europarlamentari actuali la un loc

21.05. Exit-poll CCSB: Alianţa PSD+PC a obţinut 30,7% din voturile alegătorilor, urmată de PD-L - 30,4%, PNL - 15,4%, UDMR - 10,4%, PRM -  6,8%, Elena Băsescu -  3,6%, PNŢ-CD - 1,8%, Pavel Abraham - 1,8% şi Forţa Civică - 0,6%.

21.00 Exit-poll INSOMAR: Alianţa PSD-PC - 31%, PDL - 30,4%, PNL - 16, 6%, UDMR - 9,1%, PRM - 7,2%, Elena Băsescu - 3,4%, PNTCD - 1,3&, Forta Civica - 0,4%, Pavel Abraham - 0,6% din voturi

20.33 BEC: Prezenţa la vot, la nivel naţional, la ora 19.00, a fost de 21,63%. Cea mai mare prezenţă a fost în Teleorman (32,76%), Ilfov (32,44%), Harghita (33,46%), Sălaj (32,93%) şi cea mai scăzută în Sibiu (16,23%), Timiş (17%), Constanţa (16,67%), Ialomiţa(16,42%).

În Bucureşti prezenţa a vot a fost de 12, 83%, astfel: sectorul 1 - 15,8%, sectorul 2 - 13,26%, sectorul 3 - 10,71%, sectorul 4 - 12, 51%, sectorul 5 - 13,77%, sectorul 6 - 12,53%

18.12 BEC va oferi luni, la ora 09.00, primele rezultate parţiale pentru datele centralizate până la ora 07.00, la ora 11,00 pentru cele de la ora 09.00, la ora 17.00 pentru ora 15.00 şi la ora 20.00 pentru ora 18.00.

17.30 BEC: Prezenţa la vot, la nivel naţional, la ora 16.00, a fost de 14,95%. Ce a mai mare prezenţă a fost în Teleorman (25,4%), Ilfov (23,9%), Harghita (23,64%), Mehedinţi (23,57) şi cea mai scăzută în Sibiu (11,32%), Timiş (11,7%), Maramures (11,6%).

În Bucureşti prezenţa a vot a fost de 9.9%, astfel: sectorul 1 - 12,45%, sectorul 2 - 10,21%, sectorul 3 - 8,21%, sectorul 4 - 9,8%, sectorul 5 - 10,71%, sectorul 6 - 9,85%

17.00 INSOMAR: Cele mai multe voturi au venit de la persoanele de peste 50 de ani, până la ora 13:00.

Cele mai multe (59%) dintre persoanele care s-au prezentat la vot, până la ora 13:00, pentru alegerile europarlamentare au peste 50 de ani, iar 58% dintre votanţi au fost bărbaţi, potrivit unui sondaj Insomar realizat la comanda Realitatea TV.

Cel mai mare număr de votanţi s-a înregistrat în categoria de vârstă 50 - 64 ani, respectiv 33%, persoanele de peste 65 de ani având o pondere de 26%. Persoanele cu vârste cuprinse între 35 şi 49 ani au reprezentat 23% dintre votanţi, în vreme ce tinerii, cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani au reprezentat mai puţin de o cincime (18%), mai arată datele Insomar.

UPDATE 14.30 BEC a anunţat că prezenţa la urne la europarlamentare până la ora 13.00 a fost de 10,24%, între judeţele cu cea mai mare prezenţă fiind Teleorman (19,19%), Mehedinţi (17,11%) şi Harghita (16,46%), în timp ce în Bucureşti au mers la vot 7,33% dintre alegători.

Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a anunţat o prezenţă în mediul urban de 8,55%, iar în mediul rural de 12,56%.

Între judeţele cu cea mai scăzută prezenţă la urne au fost Maramureş (6,84%), Timiş (7,83%), Suceava (8,04%), Sibiu (18,14%).

În Bucureşti, până la ora 13.00, cei mai mulţi votanţi se găseau în sectorul 1 – 12,8% şi în sectorul 2 - 10,1%. Cea mai scăzută prezenţă la urne în Capitală s-a înregistrat în sectorul 5 – 6,1%. În sectoarele 6,  şi  4  au votat 8,6%, respectiv 8,7% , iar în sectorul 3 - 8,9% din alegători.

UPDATE 14. 00 Ministrul Internelor, Dan Nica, a declarat că au fost deschise 35 de dosare penale în cadrul procesului electoral de astăzi.

UPDATE 13.30 Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj a anunţat că doi tineri de 18 ani au votat de la două secţii diferite din municipiul Cluj-Napoca, iar Poliţia le-a întocmit dosare penale pentru vot multiplu, urmând să îi depisteze.

UPDATE 13.15 Potrivit unui sondaj INSOMAR realizat la comanda Realitatea, la ora 10:00 s-au prezentat la vot, la nivel naţional, 3,7% dintre persoanele cu drept de vot, cea mai ridicată prezenţă fiind înregistrată în Muntenia - 4,2%, urmată de Moldova cu 4%, Transilvania cu 3,5% şi de Capitală cu 2,9%. Potrivit aceluiaşi sondaj, cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în mediul rural, respectiv 4,5%. Prezenţa în mediul urban a fost de 3,1%.

Cel mai mare număr de votanţi s-a înregistrat în categoria de vârstă 50 - 64 ani, respectiv 33%, cei peste 65 de ani şi peste - 32%, categoria de vârstă 35 - 49 ani a înregistrat 22% dintre votanţi, iar categoria 18 - 34 ani - 13%. În ceea ce priveşte educaţia, 53% dintre votanţi au cel mult 10 clase sau şcoala profesională, 31% - liceu, şcoala post-liceală, iar studii superioare - 16%. 62% dintre votanţi sunt bărbaţi.

UPDATE 12.30 Unei femei din Scărişoara de 24 de ani i s-a întocmit dosar de cercetare penală, după ce a votat la două secţii.

UPDATE 12.15 Un membru al unei secţii de votare din Mangalia a fost luat cu Salvarea după ce a făcut atac de cord.

UPDATE 12.10 O persoană a murit astăzi într-o secţie de votare din judeţul Prahova, au declarat, pentru NewsIn, surse din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române. Potrivit surselor citate, bărbatului în vârstă de 70 de ani i s-a făcut rău în secţia de votare din satul Zănoaga, comuna prahoveană Dumbrava, s-a prăbuşit şi a murit.

UPDATE 11.30 BEC a anunţat că până la ora 10.00 prezenţa la vot a fost de 4% la nivelul întregii ţări. Până la această oră în mediul urban s-a votat în proporţie de 3,22%, în timp ce în mediul rural prezenţa la vot a fost de 5,07%. Judeţele fruntaşe sunt: Teleorman - 9,02%, Giurgiu 6,9%, Dâmboviţa - 6,29%, Mehedinţi - 6,21%, Ilfov - 5,82%. Judeţele codaşe sunt: Maramureş - 2,29%, Sibiu-3,01%, Braşov-3,02%, Suceava-3,05%, Timiş - 3,07%. În Bucureşti prezenţa la vot a  fost de 2,79%: sectorul 1 - 3,66%, sectorul 2-2,83%, sectorul 3-2,01%, sectorul 4-2,86%, sectorul 5 - 3,28%, sectorul 6-2,69%.

UPDATE 10.05 Primul caz de fraudă electorală s-a înregistrat în Dolj, unde un bărbat, membru al Biroului Electoral al Secţiei 73 din Craiova, a votat de două ori, au declarat pentru NewsIn oficiali ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Bărbatul a votat atât pe listele permanente, cât şi pe cele suplimentare. Bărbatul riscă o pedeapsă de până la cinci ani cu închisoarea. El este audiat de poliţişti.

UPDATE 10.00  Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Vaslui a rămas fără energie electrică imediat după deschiderea secţiilor de votare, iar comunicarea cu Biroul Electoral Central (BEC) şi cu secţiile din judeţ se face doar prin telefonul mobil

UPDATE 9.45 La două ore de la deschiderea urnelor, o ştampilă dintr-o secţie de votare din judeţul Galaţi nu mai poate fi utilizată deoarece a rămas fără guma cu menţiunea "VOTAT", transmite NewsIn. Incidentul s-a petrecut cu puţin înainte de ora 9.00, în Secţia de Votare nr. 372 din comuna gălăţeană Pechea.

UPDATE 9.10 Preşedintele Traian Băsescu, împreună cu soţia sa, Maria, şi fiica sa, Elena, candidat independent pentru un mandat în Parlamentul European, a votat la Colegiul economic A. D. Xenopol, din Capitală. Băsescu le-a transmis din nou românilor să participe la vot. "Eu am dat un mesaj către români să vină la vot. Am votat exact pentru motivul pentru care i-am rugat şi pe români să o facă, pentru că astăzi suntem într-o competiţie. În toate statele UE se votează, or ataşamentul faţă de UE se vede şi prin prezenţa fiecărei naţiuni la vot. Eu cred că primul motiv pentru care ar trebui să votăm toţi ar fi acela de a fi mai buni decât alţii din Uniune, adică în procentaj mai mare decât în alte ţări", a precizat el.

UPDATE 8.00 S-au deschis secţiile de votare din Italia şi Spania, ţările unde se află cea mai importantă comunitate de români din diaspora.

UPDATE 7.00 S-au deschis secţiile de votare, peste 18,2 milioane de români sunt aşteptaţi la urne.

UPDATE 2.00 Ministerul de Externe informează că primul cetăţean român care a votat pentru Parlamentul European este un sculptor care şi-a exprimat opţiunea la o secţie de vot de la Canberra, Australia, la ora 2.00, ora României.

Românii votează azi în cadrul alegerilor europene, în aceeaşi zi cu slovenii, ungurii, estonienii, francezii, suedezii, finlandezii, austriecii, belgienii, polonezii, grecii, lituanienii şi bulgarii.

În Marea Britanie, Olanda, Irlanda şi Cehia euroalegerile s-au încheiat. În Italia, Malta şi Letonia cetăţenii au la dispoziţie două zile, inclusiv astăzi, pentru a-şi alege reprezentanţii în Legislativul European.

Rezultatele alegerilor europene vor fi anunţate, pentru toate statele, în această seară. La sediul PE de la Bruxelles a fost organizată o ceremonie, la care vor participa preşedintele PE, Hans Gert Pöttering, şi liderii grupurilor politice europene. Ei vor da publicităţii primele estimări la nivel european.

În România, imediat după închiderea urnelor, vor fi date publicităţii rezultate bazate pe exit-poll-uri. În România, şase partide şi o alianţă au depus liste cu 43 de candidaţi: PNL, PRM, UDMR, PNŢCD, PDL, PFC şi PSD-PC.

736 de aleşi europeni

Parlamentul European este singurul organ legislativ european şi singura instituţie ai cărei membri sunt desemnaţi prin vot popular. La alegerile din 4-7 iunie, pentru desemnarea celor 736 de membri ai PE, au dreptul să voteze 357 de milioane de cetăţeni europeni. Până în 2009, în PE au fost aleşi 785 de eurodeputaţi, dar numărul acestora s-a redus, conform Tratatului de la Nisa.

Tratatul de la Lisabona prevede existenţa a 751 de europarlamentari, dar până la intrarea lui în vigoare, PE va funcţiona cu 736 de membri. Parlamentul European este unic în lume, deoarece rezoluţiile sale se negociază între grupurile politice. Această instituţie, după cum spun chiar europarlamentari români, este un parlament fără putere şi opoziţie, lipsit de confruntări dure. În consecinţă, şi atenţia presei acreditate se concentrează pe legislaţie şi mai puţin pe fapt divers.

Rezoluţiile PE sunt votate în plen, după dezbatere în comisii şi negocieri între grupurile politice. Legislaţia europeană este obligatorie pentru statele membre. PE adoptă legi în domeniile protecţiei mediului, al drepturilor consumatorului, al egalităţii şanselor, al liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor. PE legiferează alături de Consiliul European şi are atribuţii în privinţa adoptării bugetului european.

Cum se lucrează la Bruxelles

De regulă, un eurodeputat român pleacă luni dimineaţa la Bruxelles şi se întoarce joi seară. Trei săptămâni se lucrează la Bruxelles, iar în săptămâna votului în plen, delegaţii români participă la şedinţe, la Strasbourg. Nu există curse speciale aeriene, ci obişnuite. De asemenea, europarlamentarii români se cazează pe bani proprii în străinătate.

După cum spun comentatorii, în PE sunt formaţi deputaţi europeni, nu naţionali. Fiecare rezoluţi nu trebuie să favorizeze un stat anume, ci să poată servi cel puţin unui grup de state. Pe de altă parte, eurodeputaţii români urmează şi liniile grupurilor politice la care sunt afiliate partidele lor. Principalele partide româneşti – PSD-PC, PDL şi PNL – sunt afiliate grupurilor socialist – PES, popular – PPE şi liberal – ALDE.

Votul, program şi procedură

Urnele vor fi deschise între orele 7.00 şi 21.00.
Se votează o singură listă naţională cu 33 de candidaţi.
Alegătorii pot vota în circumscripţiile de domiciliu, dar şi pe liste suplimentare, oriunde în ţară.
Românii din afara graniţelor votează la ambasade şi consulate.
Votul pentru cetăţenii de peste graniţe începe tot la ora7.00, ora locală a fiecărei ţări.

Absenteismul, cea mai mare problemă

Înainte de organizarea alegerilor europene, în perioada 4-7 iunie, oficialii de la Bruxelles au comandat studii pentru a afla care este părerea europenilor despre această instituţie.

Concluzia unui studiu de la începutul anului 2009 este că trei europeni din patru, proporţie care se păstrează în toate statele membre, sunt puţin informaţi în privinţa Legislativului European. Marea majoritate nu ştiu câţi reprezentanţi au statele lor în PE. Rata de participare la votul în alegerile europene a scăzut în timp, de la 45,47 % în 2004, la puţin peste 30%, în 2009.

Studiile efectuate în timp de către Parlamentul European arată că deşi cetăţenii europeni au încredere în influenţa Legislativului, nu îi înţeleg modul de funcţionare. De exemplu, majoritatea europenilor cred că eurodeputaţii care îi reprezintă lucrează la Bruxelles în delegaţii naţionale, şi nu în grupuri politice.

În 2007, europenii se aşteptau ca PE să se ocupe de combaterea terorismului, de schimbările climatice şi protecţia consumatorului.

În 2009, interesele alegătorilor europeni s-au schimbat. Temele care au dominat campaniile naţionale pentru euroalegeri au fost şomajul, creşterea economică şi puterea de cumpărare. Cu toate acestea, interesul faţă de alegeri nu a crescut.

O anchetă a PE, efectuată pe 27.218 cetăţeni europeni, în luna mai, arată că s-au făcut progrese doar în cunoaşterea datei alegerilor naţionale. Dezinteresul faţă de PE i-a determinat pe oficialii UE să demareze ample campanii de mobilizare la vot. PE a finanţat o campanie în statele UE pentru familiarizarea cetăţenilor Europei cu temele care preocupă Uniunea.

Cinci ani decisivi pentru România în  UE

Următorii cinci ani vor fi cruciali pentru România şi pentru viitorul instituţional al Uniunii Europene. Noii parlamentari europeni se vor confrunta cu problema actului fundamental al UE, Tratatul de la Lisabona, care nu a intrat încă în vigoare.

De asemenea, instalarea unei noi garnituri de parlamentari în hemiciclul de la Bruxelles va aduce configurarea unei noi majorităţi politice în PE.

Până acum, partidele populare şi conservatoare au deţinut majoritatea politică în PE.  Deja s-au anunţat negocieri complicate pentru ocuparea posturilor de preşedinte al Parlamentului European şi al Comisiei Europene. Cele două instituţii, Comisia şi Parlamentul European, vor decide execuţia bugetară anuală până în 2013.

În următorii cinci ani, vor fi alocate României şi fondurile europene care îi revin ca stat membru. Parlamentarii români se vor confrunta la Bruxelles cu cereri tot mai pronunţate pentru suspendarea fondurilor alocate ţării noastre pe motiv de corupţie.