Turism de Revoluţie. Puncte obligatorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Traseul propus  de „Adevărul“  se întinde pe aproximativ  30 de kilometri
Traseul propus de „Adevărul“ se întinde pe aproximativ 30 de kilometri

Pornind de la o idee a Primăriei Capitalei, de înfiinţare a unui „traseu turistic al Revoluţiei Române“, „Adevărul“ vă propune o schiţă a punctelor-cheie ce au definit momentul „Decembrie 1989“. Proiectul „Adevărul“ a încercat să cuprindă atât punctele extrem de mediatizate ale Revoluţiei, cât şi locurile mai puţin vizibile.

 „Traseul turistic al Revoluţiei Române". La peste 21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, Primăria Capitalei anunţa, la începutul săptămânii, lansarea unui program ce ar urma să dezvăluie turiştilor punctele-cheie ale unui final de deceniu din care avea să se nască Bucureştiul liber. Deocamdată, proiectul este doar la stadiul unui punct în strategia turistică a Capitalei pentru anul viitor. Nu a fost enunţat traseul complet, nici măcar principalele puncte ce ar urma să fie transformate în descinderi turistice.

Pornind însă de la ideea Primăriei Bucureşti, „Adevărul" vă propune o posibilă schiţă a traseului Revoluţiei din decembrie 1989. Demersul a încercat să cuprindă atât punctele extrem de mediatizate (sediul CC al PCR, Piaţa Universităţii), cât şi locurile mai puţin vizibile în 1989, dar de unde au fost luate deciziile ce au condus la moartea a 564 de oameni nevinovaţi, rănirea altor 1.761 de persoane, şi la naşterea misterului privind soarta cadavrelor celor doi dictatori: birourile TVR, camerele din Ministerul Apărării şi terenurile din stadionul Ghencea. 



1 Zona Otopeni

Acesta este locul unde, pe 23 decembrie 1989, în zori, 40 de militari şi 8 civili au fost ciuruiţi de dispozitivele de apărare ale aeroportului, care i-au luat drept terorişti. Cele trei camioane pline cu militari ai UM 0865 Câmpina fuseseră chemate să întărească apărarea aerogării. Cadavrele au fost luate de pe şosea abia a doua zi, pe 24 decembrie, duse în spatele aeroportului şi abandonate într-un autolift. Ca şi în cazul morţii şefului USLA, Gheorghe Trosca, întreaga ţară fusese anunţată, ­printr-un comunicat, citit la TVR, că „trei camioane de terorişti se îndreaptă spre Otopeni".

2 Sediul Televiziunii Române

s

Studioul 4

- La 22 decembrie 1989, ora 10.59, se deschidea emisia. Din Studioul 4 se anunţau starea de necesitate instituită de Nicolae Ceauşescu şi sinuciderea ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.
- Acelaşi Studio 4 avea să devină ţinta revoluţionarilor. În aceeaşi zi, în jurul orei 13.00, Mircea Dinescu şi Ion Caramitru făceau primul anunţ: „Fraţilor, am învins! Dictatorul a fugit!"
- Pe parcursul zilei de 22 decembrie, după fuga lui Ceauşescu, Studioul 4 a devenit portavoce a celor care preluaseră puterea şi căutau să o consolideze.
- Tot în 22 decembrie 1989, şi tot în Studioul 4, a fost prezentat şi Nicu Ceauşescu, plin de sânge, după ce fusese înjunghiat la intrarea în Bucureşti. Deşi i-a fost dat cuvântul, mai mult de ochii lumii, fiul fostului dictator n-a apucat să rostească mai mult de câteva cuvinte, fiind întrerupt imediat de cei aflaţi în studio: „Linişte, nu vorbeşte criminalul!".

Studioul 5

- Este locul din care, în paralel cu Studioul 4, anumite persoane, care aveau să se includă în noul nucleu de putere, au făcut diferite anunţuri.  De aici, generalul Nicolae Militaru, agent KGB dovedit, a făcut un prim anunţ prin care le-a cerut şefilor Armatei să „se oprească măcelul". La acea oră însă, trupele armate erau în cazărmi.
- Tot din Studioul 5, Ion Iliescu le-a dat întâlnire la ora 17.00, la sediul fostului CC al PCR, „tuturor factorilor de răspundere". Aceştia urmau să formeze noua putere politică şi executivă a României.

Redacţia de ştiri a TVR

- Era situată la etajul 2 al clădirii-turn a TVR. De aici, informaţiile plecau către prezentatori prin filtrul revoluţionarului Dan Marţian. Pentru „meritele deosebite" din timpul Revoluţiei, acesta a ajuns ulterior preşedinte al Camerei Deputaţilor, al treilea om în stat.
- Etajul 11 al TVR
- La etajul 11 al clădirii-turn se afla biroul directorului instituţiei, Petre  Constantin. Aici a fost condus Ion Iliescu după ce a venit la Televiziune. Activitatea din acel birou era controlată de către Silviu Brucan.

3 Sediul CC al PCR - Piaţa Palatului

21 decembrie 1989. Ultimul discurs al lui Nicolae Ceauşescu. Este huiduit chiar după primele cuvinte. În disperare promite majorări ale pensiilor, alocaţiilor şi salariilor.
22 decembrie 1989. Încercarea eşuată a lui Ceauşescu de a se adresa mulţimii, în jurul orei 11.30. Este fluierat şi se aruncă asupra lui cu pietre. Începând cu ora 12.30, balconul este ocupat de revoluţionari pentru a proclama victoria împotriva regimului comunist. În jurul orei 18.30, Ion Iliescu anunţă de la balcon înfiinţarea Frontului Salvării Naţionale. Este momentul în care se aud primele focuri de armă.
Cabinetul 1
Fostul birou al lui Nicolae Ceauşescu. Locul unde şi-a petrecut ultimele ore la putere şi a luat deciziile de reprimare mişcărilor de stradă de la Timişoara şi Bucureşti. Este locul unde, la 22 decembrie, Ceauşescu era anunţat de sinuciderea generalului Vasile Milea.
Cabinetul 2
Fostul birou al Elenei Ceauşescu. Locul unde, atât la 21, cât şi la 22 decembrie dimineaţa, foştii lideri comunişti au fost chemaţi pentru a
raporta situaţia revoltelor populare.
„Săliţa"
Fosta sală de şedinţă în care au avut loc întrunirile Biroului Politic Executiv al PCR.
Biroul în care s-a sinucis generalul Vasile Milea
Este vorba de fostul birou al generalului Cornel Pârcălăbescu, şeful gărzilor patriotice. Biroul este situat la etajul 6 al clădirii.
Acoperişul CC al PCR
Locul din care Nicolae Ceauşescu părăsea definitiv sediul puterii, la 22 decembrie, ora 12.09, cu elicopterul pilotat de Vasile Maluţan.
Piaţa Palatului
Locul în care Nicolae Ceauşescu a decis organizarea adunării populare din 21 decembrie 1989, între orele 12.00 şi 12.51. La 22 decembrie 1989, începând cu ora 10.00, în Piaţă apar primii manifestanţi. La ora 11.30, aceştia aruncă cu obiecte înspre Ceauşescu, ieşit pe balcon cu o portavoce. La ora 18.30 se aud primele focuri de armă, iar manifestanţii se ascund pe sub blindatele Armatei.

4 Universitate - Spitalul Colţea

- După spargerea mitingului din 21 decembrie 1989, primul grup de protestatari se strânge în dreptul Hotelului „Intercontinental", formând prima baricadă a Revoluţiei. Se întâmpla în intervalul dintre orele 13.30 şi 15.00.
- La ora 15.00 are loc prima confruntare violentă a manifestanţilor cu forţele de ordine în zona Intercontinental.
Între orele 16.35 şi 17.00 apar şi primele victime, în zona Sălii Dalles. Generalul Vasile Milea comandă personal trupele de represiune.
- La miezul nopţii de 21 spre 22 decembrie 1989, baricada a fost distrusă.
Aflat în apropierea Pieţei Universităţii, Spitalul Colţea a fost locul unde au fost primiţi primii răniţi la Revoluţie, începând cu
după-amiaza de 21 decembrie 1989. 

5 Spitalul Militar

- Aici a avut loc unul dintre cele mai controversate episoade ale Revoluţiei. La 22 decembrie 1989, la ora 5.00, imediat după revenirea din centrul represiunii de la Timişoara, generalul Victor Atanasie Stănculescu a încercat să se sustragă din prim-planul evenimentelor cerându-le medicilor să-i pună un picior în ghips.
- În aceeaşi zi, în jurul prânzului, la morga spitalului a fost adus trupul generalului Vasile Milea, de la Spitalul Elias, unde fusese transportat iniţial.
- La 26 decembrie 1989, dimineaţa, tot la morga Spitalului Militar sunt aduse şi cadavrele Ceauşeştilor.
- La 30 decembrie 1989, trupurile Ceauşeştilor sunt scoase de la morga spitalului şi transportate la Cimitirul Ghencea.

6 Ministerul Apărării

Cabinetul Ministrului Apărării

- Din biroul care îi aparţinuse generalului Vasile Milea i s-au comunicat lui Ion Iliescu primele date despre cum evoluează situaţia în ţară. - Camera a rămas, de ­altfel, până la 25 decembrie 1989, locul de unde Ion Iliescu şi cei apropiaţi lui au condus România.
WC-ul Ministrului Apărării
- Acesta a fost locul unde reprezentanţii noii puteri au hotărât judecarea şi execuţia soţilor Ceauşescu, în seara de 24 decembrie 1989. La discuţiile de la acel moment au participat Silviu Brucan, Ion Iliescu, Dumitru Mazilu, Petre Roman, Mihai Montanu, Sergiu Nicolaescu, Mihai Ispas, Dan Marţian, Gelu Voican Voiculescu şi generalii Nicolae Militaru şi Victor Atanasie Stănculescu.

 Biroul „Noaptea Generalilor"

Situat la intrarea în sala de festivităţi a ministerului, biroul, care avea mai multe linii telefonice, a servit drept cameră de comandă pentru generalii Ştefan Guşă, fost şef al marelui Stat Major şi Iulian Vlad, fost şef al Departamentului Securităţii Statului. Acesta a fost, de altfel, şi locul unde au fost înregistrate celebrele imagini în care generalul Guşă refuză ajutorul militar Sovietic.

Intrarea în incinta Ministerului Apărării

Vizavi de poarta de la intrarea în minister, în dreptul actualei pieţe Orizont, a avut loc evenimentul ce a rămas în istoria Revoluţiei sub denumirea de „Măcelul de la MapN". În noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, două autovehicule ABI, în care se aflau 16 „uslaşi", chemate de urgenţă sub pretextul de a anihila teroriştii din zonă, erau mitraliate de către militarii aflaţi în curtea ministerului. Aceştia fuseseră informaţi, printr-un ordin emis de către generalul Nicolae Militaru, că în zonă ar urma să-şi facă apariţia două maşini cu terorişti. Opt dintre "uslaşi", printre care şi şeful lor, colonelul Gheorghe Trosca, au fost omorâţi în mai puţin de jumătate de oră. Cadavrele acestora au fost lăsate în stradă, drept exemplu pentru populaţia îngrozită de „atacurile teroriste". Capul lui Trosca (cel care-l demascase pe Nicolae Militaru ca fiind agent secret al GRU) a fost detaşat de restul corpului şi arborat pe post de „trofeu": sprijinit într-un cauciuc şi cu o ţigară înfiptă în figură.

7 Zona Ghencea

Stadionul de antrenament

- Situat chiar în spatele Stadionului oficial al echipei Steaua Bucureşti, terenul de antrenament a servit drept heliport pentru cele două aparate de zbor care au transportat la Târgovişte comandoul condus de către generalul Victor Atanasie Stănculescu. Misiunea: judecarea şi execuţia cuplului Ceauşescu. La revenirea de la Târgovişte, la marginea terenului, între nişte bute de pământ, au fost pierdute trupurile lui - Nicoale şi Elena Ceauşescu.
- Sediul administrativ Steaua Bucureşti
Acest sediu a servit drept sală de mese pentru participanţii la judecarea şi execuţia Ceauşeştilor, la revenirea acestora de la Târgovişte, în după-amiaza de 25 decembrie 1989. Gazdă a fost Cristian Gaţu, actualul preşedinte al Federaţiei Române de Handbal.
Cimitirul Ghencea Civil
Este locul în care, în după-amiaza de 30 decembrie 1989, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost îngropaţi în apropierea capelei cimitirului. Misterul adevăratului loc în care ar fi fost îngropaţi Ceauşeştii a planat până anul acesta, când, în urma unei expertize ADN, autorităţile au certificat Cimitirul Ghencea Civil ca fiind locul unde se află rămăşiţele foştilor dictatori.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite