Nemţi veniţi cu pluta pe Dunăre

Kathleen, Christian, Stefan, Lutz, Cristoph şi Andrie sunt şase tineri plini de viaţă din Germania.

Au între 27 şi 31 de ani, cea mai mare fiind fata, Kathleen. De cinci ani încoace, în fiecare vară, pleacă din ţara natală cu un soi de plută bine dotată cu care navighează pe Dunăre. Acolo dorm, acolo mănâncă. Anul acesta, pentru prima dată, au ajuns la Tulcea.

Căpitanul merge până la capăt

O lună de zile, sau chiar mai mult, iau pluta din lemn construită de mâinile lor şi botezată după oraşul natal - Dresden - şi se duc pe apă. Au la ei doar câteva haine de schimb, iar pluta îi poartă din oraş în oraş. „Nu suntem tot timpul aceiaşi. Unii stau câte o săptămână, apoi se întorc acasă. Nu renunţă, doar că simt nevoia să se plimbe", spune Ştefan. Există şi cineva care este în excursie de la început şi până la final. Este Christian, „Căpitanul". Nu ratează niciodată evenimentul.

Cei şase tineri germani încap destul de bine pe pluta care nu este mai mare de doi metri pe 2,5 metri. Acolo au şi dormitorul, acolo au şi şifonierul, chiar şi frigiderul. Campează din localitate în localitate. George Avădanei, de pe nava Republica, spune că pe doi dintre ei i-a luat noaptea să doarmă în cabinele de pe vasul de care s-au legat. Îi era milă de ei, că dormeau chinuiţi, înghesuiţi. Unde mai pui că afară era şi destul de rece.

Vor să vadă Delta

Au ajuns la Tulcea luni seara. „Suntem pentru prima dată la Tulcea. Este foarte frumos aici. Am vrut să vedem acvariul, dar am ajuns prea târziu, era deja închis", spune Lutz.

Tinerii opresc din oraş în oraş şi îşi fac provizii. Dorm, mănâncă şi beau bere, pe pluta lor, care le este casă, masă şi, la ceas de seară, terasă. „Acolo ne bem seara ceaiul, adică tot berea de zi de zi", spun ei râzând. Ieri dimineaţă au „ridicat ancora". Unde pleacă? „Greu de spus, vedem ce ne aşteaptă. Vrem neapărat să vedem Delta!", spune Stefan.