Trei sferturi dintre bugetari, în grevă

Trei din patru lucrători la stat au semnat pentru întreruperea activităţii la 31 mai. Cei mai decişi sunt profesorii şi funcţionarii publici, care protestează pe timp nelimitat. Sanitarii se solidarizează cu ei. Ceferiştii, angajaţii de la Tarom, Metrorex şi RATB se hotărăsc azi dacă se vor solidariza cu bugetarii şi ce zi de protest îşi vor alege.

Cei mai organizaţi par lucrătorii din administraţia publică centrală şi locală, unde mai bine de 90% din sindicalişti s-au declarat hotărâţi să intre luni în grevă pe termen nelimitat. Până ieri, de exemplu, Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) avea confirmări că 335 de instituţii, din totalul de 345 în care are membri, vor avea afiş pe uşă cu „grevă generală".

Romel Neagu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), era mai mult decât încântat de veştile sosite continuu din teritoriu. Până la închiderea ediţiei, el ştia că se vor pune lacăte pe primăriile, consiliile judeţene şi birourile de evidenţa populaţiei din toate marile oraşe ale ţării. În top se aflau Timiş şi Mureş, unde se vor închide câte 100 de primării. Cifre asemănătoare au raportat şi Clujul, Iaşiul, Constanţa, Argeşul.

Certificate doar pentru decese

În judeţul Dolj, 3.200 de funcţionari din judeţ nu vor lucra, astfel încât doljenii care vor avea treburi la Fisc, Prefectură, Consiliul Judeţean sau primării nu vor avea cu cine să-şi rezolve problemele.

În Timiş, la primării vor fi eliberate doar certificate de deces. La Primăria şi Consiliul Judeţean din Iaşi se va asigura doar o treime din activitate, iar la Sibiu, doar jumătate din funcţionarii de la primăria municipiului vor fi la dispoziţia contribuabililor.

În Bucureşti, se vor închide Primăria Municipiului Bucureşti şi cea de la sectorul 3, dar se aşteptau confirmări şi de la celelalte sectoare. La fel şi direcţiile de taxe şi impozite din toate sectoarele, mai puţin din 6. Birourile de evidenţă a populaţiei nu vor funcţiona în sectoarele 2 şi 3, dar erau aşteptate şi dosarele de grevă de la celelalte.

Nu mai „îngheaţă anul", ci îl „bulversează"

Profesorii grevişti sunt convinşi că vor bate recordul din 2000, când au stat în grevă mai mult de trei săptămâni. Din cei 390.000 de angajaţi din sistem, 360.000 au semnat pentru grevă.

Mai citeşte:

Cum a reprimat guvernul grevele CFR din 1933

Vladimir Tismăneanu: Cum a profitat liderul de sindicat Gheorghiu-Dej de grevele muncitoreşti de la CFR

Liderii federaţiilor din educaţie încă speră că acţiunea lor va îngheţa anul şcolar şi va amâna pe termen nedefinit Bacalaureatul. Dar zvonurile privind presiunile ce s-ar exercita dinspre Ministerul Educaţiei au mai ponderat estimările referitoare la ziua de luni: dacă înainte spuneau că toate şcolile vor fi închise, acum admit că există şi unităţi de învăţământ unde se va lucra.

De aceea, Aurel Cornea, liderul celei mai mari organizaţii a dascălilor, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), nu mai vorbeşte despre „îngheţarea anului şcolar", ci despre „bulversarea" acestuia. Sindicaliştii din Sănătate ştiu că cel puţin 120.000 de persoane se vor afla luni în grevă de solidaritate cu profesorii, pentru o zi.

Sindicaliştii Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi cei de la Metrorex decid astăzi dacă se vor alătura şi ei grevei funcţionarilor publici din ţară. „Nu este nimic stabilit şi nu am anunţat oficial pe nimeni. În cazul unei greve generale vom fi totuşi obligaţi să asigurăm circulaţia metrourilor după ora 16.00", a declarat Ion Rădoi, liderul Uniunii Sindicatelor Libere Metrou.

De asemenea, angajaţii RATB vor avea tot astăzi o discuţie cu reprezentanţii Primăriei Capitalei, în urma căreia vor stabili dacă va fi grevă şi când. De decizia lor depind şi ceferiştii, şi angajaţii din TAROM, care vor anunţa tot astăzi dacă şi când se solidarizează cu „titularii" protestelor.

Funeriu: elevii vor da Bac-ul

Ameninţările sindicaliştilor care au anunţat blocarea Bac-ului sunt contracarate de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, care susţine că proba de limbi străine, programată între 31 mai şi 4 iunie, se va organiza conform graficului stabilit: „77% din cadrele didactice implicate în examenul din 31 mai au reconfirmat opţiunea de a face parte din comisia de examinare la Bacalaureat".

Potrivit ministrului, în centrele în care profesorii vor fi în grevă, elevii vor fi arondaţi altor centre, iar greviştii vor fi înlocuiţi cu alte cadre didactice. Dascălii care vor participa la Bac vor fi plătiţi cu sume între 275 şi 600 de lei.

Aurel Cornea, preşedintele FSLI, spune că ministerul încalcă două legi cu aceste măsuri speciale: „Metodologia examenelor spune că acestea sunt susţinute de profesorii de la clase. În plus, Legea conflictelor de muncă precizează că persoana aflată în grevă legală nu poate fi înlocuită pe timpul grevei", explică sindicalistul.

Din cinci au rămas patru

Iniţial toate cele cinci confederaţii - Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical (BNS), CNSL Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Confederaţia Meridian - îşi anunţaseră intrarea în grevă. Ieri, Ion Popescu, liderul Confederaţiei Meridian, a descoperit că organizaţia pe care o conduce nu poate adera.

Asta deoarece legea spune că federaţiile nu se pot solidariza decât cu organizaţii din aceeaşi confederaţie şi care au un conflict de muncă în desfăşurare. Confederaţia Meridian nu are nici profesori şi nici funcţionari publici, aşa încât solidarizarea va fi declarativă. ; Au mai colaborat Ana-Maria Niculae, Francisca M. Catană

"77% din cadrele didactice implicate în examenul din 31 mai au reconfirmat opţiunea de a face parte din comisia de examinare la Bacalaureat."
Daniel Funeriu
ministrul Educaţiei

"Orice ar fi, noi mergem mai departe. Aşa avem mandat de la oamenii noştri."
Dragoş Neacşu
vicepreşedinte Federaţia Educaţiei Naţionale

"Nu este nimic stabilit şi nu am anunţat oficial pe nimeni. În cazul unei greve generale vom fi totuşi obligaţi să asigurăm circulaţia metrourilor după ora 16.00."
Ion Rădoi
liderul sindicatului de la Metrou

Unde să nu mergeţi luni

-şcoli
-primării
-spitale (doar urgenţele)
-direcţii de taxe şi impozite
-consilii judeţene
-agenţiile de şomaj
-birourile de evidenţa populaţiei
-protecţia consumatorului
-inspectoratele judeţene de muncă
-oficiile de cadastru
-direcţiile de asistenţă socială
-direcţiile pentru marii contribuabili
-reţeaua sanitar-socială
-toate ghişeele din instituţiile subordonate consiliilor judeţene

„Sindicat, caut grevă de solidaritate de o zi"

O problemă a confederaţiilor sindicale este că nu ştiu cum să „prindă" în mişcările de săptămâna viitoare şi cea mai mare organizaţie a ­CFR-ului.

Aceasta se află chiar la Meridian, confederaţia care nu poate să se solidarizeze cu niciunul dintre sindicatele „titluare" ale grevei, deoarece n-are în componenţă dascăli sau funcţionari. „Oamenii vor să intre ca vijelia în grevă, dar legea asta ne este împotrivă", a spus Ion Popescu, liderul Meridian.

De aceea, sindicaliştii caută cu disperare o chichiţă care să le permită oprirea trenurilor. Potrivit legii, un sindicat se mai poate solidariza şi cu o federaţie din aceeaşi ramură industrială aflată deja în conflict de muncă. Structura-cârlig este sindicatul de la Metrou, ramură - soră cu cei din CFR.

„Nu putem opri ilegal trenurile"

De câteva zile, cei de la CFR şi Metrou discută despre cum să-şi coordoneze mişcările. Potrivit lui Gheorghe Frăţică, liderul Federaţiei Mişcare - Comerical, azi, la sediul sindicatului Metrou, este foarte probabil ca reprezentanţii tuturor sindicatelor din CFR, Metrou şi RATB să-şi anunţe intrarea în grevă, timp de o zi, săptămâna viitoare.

„În mod normal, în momentul acesta, noi nu putem intra în grevă la 31 mai.  Pentru că legea nu ne permite să ne solidarizăm cu profesorii.  Şi nu putem opri trenurile în afara legii fiindcă eu nu vreau ca oamenii mei să aibă probleme.  De aceea ne-am gândit să ne solidarizăm pe ramură cu domnul Rădoi", a spus Gheorghe Frăţică, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mişcare-Comercial din cadrul CFR.  Mariana Bechir

Sindicatele acuză presiuni

Liderii din educaţie susţin că Ministerul Educaţiei a declanşat un adevărat război psihologic împotriva greviştilor. Printre altele, ministerul ar dezinforma mass-media şi ar fi lansat zvonul că profesorii suplinitori nu-şi vor mai găsi loc dacă participă la grevă, spun sindicaliştii. 

Toate aceste acţiuni ar fi dat rezultate, unii profesori anunţând că se renunţă la grevă. Liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu, spune că sunt doar cazuri individuale.

Aurel Cornea recunoaşte că la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ au sosit deja înştiinţări de la unele şcoli că nu mai participă la grevă: „Cei care nu mai vor să intre în grevă nu conştientizează ce se întâmplă", spune Cornea.

Constănţenii s-au răzgândit

Presiunile sunt invocate de sindicatele din învăţământ din Constanţa atunci când explică de ce la greva generală de pe 31 mai au aderat doar 10% din cadrele didactice:

„Procentul de aderare este foarte mic din cauza faptului că se fac presiuni asupra profesorilor. Numărul greviştilor va fi de ordinul sutelor. Conducerea sindicatului se va deplasa în fiecare unitate şcolară din judeţ pentru a vedea care sunt reacţiile profesorilor", a declarat preşedintele Sindicatului, Ioana Purcărea.

Inspectorul şcolar general Elena Buhaiev infirmă presiunile. „Proba de Bac nu este afectată de greva generală, iar elevii nu vor avea de suferit", a declarat inspectorul şcolar general.  

Presiuni din partea conducerii IŞJ Cluj asupra cadrelor didactice reclamă şi reprezentanţii Sindicatului Liber din Învăţământul Preuniversitar clujean. Astfel, potrivit Mediafax, doar 60% din sindicalişti vor participa, de luni, la protest.

Ministrul infirmă

Ieri, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a infirmat acuzaţiile sindicaliştilor conform cărora unii profesori ar fi renunţat la grevă pe motiv că ar fi fost ameninţaţi cu demiterea dacă boicotează examenul.

„Acest minister este aici pentru a-i proteja pe elevi şi pentru a-i proteja pe dascăli. Resping ferm acuzaţiile conform cărora ministerul ar încuraja intimidarea", a declarat ministrul Educaţiei. Georgiana Voineagu

Motivele de grevă ale sindicatelor

Tăierea salariilor bugetarilor cu 25%

Reducerea veniturilor şi dispariţia unor sporuri, ca urmare a aplicării Legii salarizării unitare

Decizia statului de a eşalona plata sumelor câştigate în instanţe de profesori şi funcţionari publici

Profesorii mai cer să se respecte prevederea din legea Educaţiei potrivit căreia învăţământului trebuie să i aloce 6% din PIB

Profesorii solicită ca Executivul să renunţe la concedierea a 15.000 de profesori

Soluţiile protestatarilor

Sindicatele susţin că, dacă măsurile anunţate de Guvern ar fi fost altele, atunci, protestele ar fi fost evitate. Ele nu au avansat însă nici cifrele economiilor alternativelor lor şi nici modul lor de aplicare:

Renunţarea statului la finanţarea fundaţiilor de utilitate publică

Partidele parlamentare să nu mai primească finanţări

Tăierea achiziţiilor publice

Mărirea impozitelor „pentru cei bogaţi" sau impozitarea progresivă

Înlăturarea evaziunii fiscale