Istorie şi lux în inima Transilvaniei
0
Palatul Principilor, cel mai mare ansamblu de arhitectură din Alba Iulia, a fost în trecut reşedinţa reginei Isabella. Fostul palat episcopal va fi restaurat şi redat circuitului public, după ce ani de zile a fost lăsat în paragină.
Fostul palat al principilor Transilvaniei va fi restaurat şi redat circuitului public. Palatul care a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul între anii 1599 şi 1600, a fost considerat un obiectiv care reprezenta centrul luxului în Transilvania. Palatul este un ansamblu realizat în jurul unor curţi interioare, din secolul al XVI-lea, cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul al XVIII-lea. Iniţial, clădirea a avut funcţia de palat episcopal, dar după anul 1541 a devenit locuinţa reginei Isabella şi a fiului ei Ioan Sigismund. Ulterior, după secularizarea averilor bisericeşti (1556), s-a transformat în reşedinţa principilor Transilvaniei, pentru un interval de timp de aproape un secol şi jumătate (1699).
Arheologul Constantin Inel, director adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, a povestit că începând cu anul 1542 fostul palat episcopal a fost supus, în etape, la ample transformări şi înfrumuseţări, pe măsura unei rezidenţe „regale” şi a unui oraş devenit capitală de provincie autonomă.
Transformări ale clădirilor
În prima etapă (1542 - 1559), clădirea a fost ocupată temporar şi parţial, regina Isabella preocupându-se mai mult de efectuarea reparaţiilor necesare şi adaptarea spaţiilor la noile cerinţe de locuit. O încercare de a reconstitui natura intervenţiilor asupra celui mai mare ansamblu de arhitectură din cetatea Alba Iulia se dovedeşte a fi dificil de făcut. Potrivit arheologului, Constantin Inel caracteristicile fiecărei etape de construcţie nu mai pot fi observate astăzi, iar o asociere între aspectul monumental al zidurilor şi relatările contemporanilor par greu de argumentat.
Detalii arhitecturale
„Şi totuşi, în puţinele elemente arhitectural-decorative păstrate în pofida numeroaselor transformări se desprind caracteristicile unor etape stilistice legate de înfrumuseţarea sau amplificarea palatului: portalul gotic al vechii prepozituri (secolul al XV-lea), portalul vestic al palatului episcopal, ferestrele renascentiste de la nivelul superior şi desigur numeroasele tipuri de bolţi de la subsol, parter şi o parte a etajelor, coridoarele boltite, galeriile deschise spre curte care asigură circulaţia orizontală sau scările în spirală cu trepte şi balustrade din piatră”, a explicat Constntin Inel.
Adevărata înfăţişare fastuoasă a palatului se afla însă la interiorul clădirii, spaţiile fiind decorate şi înzestrate cu cele mai scumpe materiale şi obiecte de preţ: tablouri, covoare, mobilier, pavimente de mozaic, candelabre de cristal, vase de faianţă, sfeşnice şi căni de aur şi argint.
Se încarcă comentariile...
