Tradiţii evreieşti în Alba Iulia

Tradiţii evreieşti în Alba Iulia

La începutul acestei săptămâni, evreii din judeţ au sărbătorit Yom Kippur la sinagoga din centrul municipiului Alba Iulia. Cei mai mulţi evrei trăiesc la Alba Iulia, dar sunt familii şi în Cugir, Aiud sau Blaj. Ei se întâlnesc de cele mai multe ori la sărbători.

Cu toate că numărul evreilor care trăiesc în judeţul Alba este tot mai mic, comunitatea se mai întâlneşte încă pentru a-şi păstra tradiţiile. În acest moment, comunitatea evreiască mai numără 50 de membri, deşi, până la 1848, a fost cea mai mare comunitate din Ardeal, fiind singura comunitate evreiască recunoscută de principii Transilvaniei. „Luni, cu ocazia zilei de Yom Kippur, mai mulţi membrii ai comunităţii noastre s-au adunat la sinagogă pentru a se ruga. Este ziua ispăşirii, o zi de post negru şi de rugăciune“, a explicat reprezentanta comunităţii evreieşti din judeţul Alba, Lia Borza.

Prima sinagogă de piatră din Transilvania

Sinagoga de la intersecţia dintre Calea Moţilor şi strada Tudor Vladimirescu a fost construită între anii 1821-1824, de către rabinul Paneth şi este prima sinagogă de piatră ridicată în Transilvania. „Sinagoga a fost ridicată probabil pe locul unei altei sinagogi, care era făcută din lemn. Cu toate că este prima clădire de acest fel din Ardeal, ea nu se regăseşte pe lista monumentelor istorice“, a spus Lia Borza.
În judeţul Alba sunt 19 cimitire evreieşti şi peste 3.000 de morminte, iar îngrijirea acestora este o responsabilitate morală pentru cei 50 de membri care mai trăiesc în judeţ. „Toate cimitirele au paznici, ei mai îngrijesc mormintele. Fac lucrul acesta mai mult dintr-o datorie morală, pentru că plata este simbolică. Noi, în fiecare an, mergem măcar o dată să vedem mormintele, pentru că sunt familii care nu mai au descendenţi şi care, poate, de 100 de ani nu mai fost vizitate de rude“, a spus Borza. „Rabinul Paneth, care a construit sinagoga, este înmormântat Alba Iulia. A fost o personalitate, iar familia sa are mulţi descendenţi în toată lumea. În fiecare an, câte şase- şapte persoane vin să îi viziteze mormântul“, a spus Lia Borza.
Cu toate că majoritatea tradiţiilor nu mai sunt păstrate cu stricteţe, în mai multe familii evreieşti din judeţul Alba sunt continuate anumite obiceiuri.
Ziua de odihnă este sâmbăta, iar din alimentaţie este exclusă carnea de porc. „Nu mai există reguli la fel de stricte, dar la noi, spre exemplu, nu se mănâncă la aceeaşi masă carne şi produse lactate. Îmi aduc aminte că bunica mea avea şi vase diferite pentru carne şi lactate. Este doar un exemplu despre viaţa de zi cu zi a unei familii evreieşti“, a explicat Lia Borza. Reprezentanta comunităţii evreieşti din judeţ spune că aceste tradiţii se conservă în comunităţile mai mari, iar la Alba Iulia, doar la anumite sărbători mai sunt organizate şi mese tradiţionale.