Plagiatul lui Victor Ponta irită lumea academică
0
Patru profesori universitari, sprijiniţi de asociaţii din învăţământ şi culturale, au lansat un apel prin care cer demisia lui Victor Ponta, după ce a fost acuzat că şi-a plagiat lucrarea de doctorat.
Că prim-ministrul Victor Ponta a dat copy-paste la teza de doctorat şi că este al doilea membru al propriului său guvern care ajunge în mijlocul unui scandal de plagiat rămâne de dovedit de foruri abilitate. Cert este însă că simpla suspiciune că unul dintre liderii politici ai ţării a copiat pasaje întregi în disertaţia sa începe să trezească reacţii în societatea civilă.
Prima de acest fel vine de la Timişoara, unde un grup de profesori universitari a dat publicităţii un apel prin care cere demisia premierului. Ideea îi aparţine lui Daniel Vighi, scriitor şi profesor. Susţinut de Societatea Tinerilor Universitari din România, Grupul de Reformă Universitară, Universitatea de Vest Timişoara şi Asociaţia culturală Ariergarda, Vighi, a dat publicităţii o scrisoare deschisă prin care cere demisia premierului Victor Ponta. Motivul îl reprezintă acuzaţiile de plagiat la adresa premierului. Cazul lucrării plagiate a apărut în paginile revistei „Nature" şi vine la scurt timp după un scandal similar, în care fostul ministru al Educaţiei Nicolae Mang a fost acuzat de aceeaşi „crimă".
Daniel Vighi, alături de profesorii Ciprian Vălcan, Smaranda Vultur şi Viorel Marineasa, a semnat apelul. „Este plagiat clar. Un plagiat este foarte simplu de verificat. Este scandalos", a declarat Daniel Vighi, pentru „Adevărul". Daniel Vighi a precizat că va lansa şi o petiţie online în acest sens. Smaranda Vultur, eseist şi filolog, spune că scandalul plagiatului lui Victor Ponta pune într-o lumină proastă nu doar mediul academic, ci şi întreaga Românie.
O chestiune de onoare
„Cred că este o chestiune de onoare să-ţi dai demisia când eşti acuzat de plagiat. Din moment ce această regulă s-a aplicat miniştrilor pe care premierul i-a tot numit la Ministerul Educaţiei, cam aşa ar trebui să decurgă lucrurile şi în cazul unui şef de guvern. Pentru noi, cei din învăţământ, este o problemă care ne priveşte direct, mai ales că suntem în perioada de corectare a disertaţiilor. Ne confruntăm cu multe cazuri în care studenţii se uită foarte nedumeriţi când le reproşăm sau nu le acceptăm lucrările aproape integral copiate din alte surse. Rămânem fără replică în faţa studenţilor", a explicat Smaranda Vultur, adăugând că acum este momentul în care mediul academic din România trebuie să se solidarizeze.
Declaraţii despre normele academice
Scriitorul Viorel Marineasa, şi el printre cei patru semnatari ai apelului, este sceptic în privinţa vreunei reacţii onorabile a premierului Victor Ponta. „Nu mă aştept la cine ştie ce reacţie, pentru că în România nesimţirea este foarte mare. În ciuda evidenţelor, există un fel de neruşinare de a nega adevărul cu tărie, cu încrâncenare şi cu o încăpăţânare despre care spunem că e temperamentul nostru. Nu cred. Sunt lucruri care ne scot în afara Europei, nu e vorba de temperament. E vorba de principii. Nu e o greşeală minoră, e o greşeală fundamentală", este de părere Viorel Marineasa.
Coordonatorul lucrării de doctorat a lui Ponta, Adrian Năstase, soseşte şi el la festivitate Fotografii: arhiva adevărul
„În acest context, omul acesta care afirma cu seninătate că în 2003 normele academice nu funcţionau nu ştiu ce credibilitate poate avea. În 2002 mi-am dat şi eu doctoratul şi pot spune că aceste norme existau. Am auzit şi cum, cu foarte mare laşitate, spunea cel plagiat că 95 la sută din lucrările de doctorat sunt compilaţii. Atunci de ce le mai fac?", s-a întrebat retoric scriitorul.
"Ne confruntăm cu multe cazuri în care studenţii se uită foarte nedumeriţi când le reproşăm sau nu le acceptăm lucrările aproape integral copiate din alte surse.''
Smaranda Vultur eseist şi filolog
Scrisoarea integrală
Apel pentru demisia primului ministru al României
Cazul scandalos de plagiat al domnului Victor Ponta, prim-ministrul României, obligă moral mediul academic şi asociaţiile civice interesate de calitatea învăţământului să declanşeze o dezbatere naţională care să se concretizeze printr-o reverificare drastică a tuturor tezelor de doctorat de după revoluţie. Cerem de asemenea realizarea unui sistem centralizat de publicare pe internet a tuturor lucrărilor de licenţă şi de disertaţie pentru a putea fi apoi verificate.
De asemenea, deoarece plagiatul evident al primului ministru aduce grave prejudicii învăţământului şi cercetării academice din România, cerem demisia acestuia ca singură şansă de a putea începe cu adevărat, şi pe temelii morale, reclădirea şcolii româneşti. Cerem să se alăturare acestui protest toţi universitarii interesaţi în refacerea credibilităţii învăţământului universitar şi a reabilitării valorilor etice în societatea românească.
Ioan Mang: „Eu ştiu că nu se mai pun ghilimele de mult"
În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta declara, pe marginea scandalului de plagiat în care era implicat Ioan Mang, ministru al Educaţiei la acea dată: „Mang va părăsi funcţia de ministru al Educaţiei dacă acuzaţiile de plagiat se vor dovedi reale".
Mang a demisionat în cele din urmă înainte de o decizie, pentru a nu afecta imaginea Guvernului. În urmă cu două zile, pus în faţa aceleiaşi situaţii, premierul Ponta declara că, dacă se va dovedi că a plagiat, va renunţa la titlul de doctor. Chiar dacă premierul judecă, iată, cu unităţi de măsură diferite, Ioan Mang nu-i poartă pică.
„Cred că ar fi o greşeală ca domnul premier să-şi dea demisia. Le-ar da satisfacţie adversarilor politici. Trebuie să mergem înainte, să eliminăm ordonanţa de urgenţă dată de fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, în care se defineşte ca fiind plagiat orice lucrare în care apare un paragraf sau o frază din alte lucrări sau în care se preia chiar şi ideea cuiva. Eu ştiu că nu se mai pun ghilimele de mult. Se foloseşte numerotarea din bibliografie între ghilimele drepte, la sfârşitul paragrafului", ne-a declarat Mang.
Ponta şi Severin nu demisionează
Situaţia în care este pus premierul Victor Ponta, acuzat că şi-a plagiat teza de doctorat, are unele asemănări şi cu scandalul în care a fost implicat europarlamentarul Adrian Severin. Este încă un caz care confirmă că, spre deosebire de ţările civilizate ale Europei, în politica românească nu există demisii pe criterii morale.
În timp ce fostul preşedinte al Ungariei şi fostul ministru al Apărării din Germania au demisionat în urma unor acuzaţii identice, Ponta a anunţat că nici nu se gândeşte să plece de la Guvern. În martie 2011, Severin a fost acuzat de publicaţia „Sunday Times", împreună cu alţi doi europarlamentari, că ar fi luat mită 12.000 de euro pentru a face lobby.
Slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser, ceilalţi doi europarlamentari implicaţi, au demisionat imediat. În schimb, Adrian Severin nu a vrut să renunţe în ruptul capului la postul de europarlamentar, chiar dacă Grupul Socialiştilor Europeni l-a exclus din rândurile sale şi i-a cerut să demisioneze. La acea vreme, Victor Ponta l-a criticat pe Severin şi i-a cerut să plece din partid. Contactat de „Adevărul", Adrian Severin a refuzat să comenteze situaţia în care se află premierul român: „Sunt plecat din ţară şi nu am avut timp să urmăresc cazul". Mihai Voinea, Cristian Delcea
"Cred că ar fi o greşeală ca domnul premier să-şi dea demisia.''
Ioan Mang fost ministru al Educaţiei
Acuzat de „colegii" săi, cercetătorii
Premierul a reuşit în numai două luni să înfurie bresle întregi. Transferarea Institutului Cultural Român (ICR) la Senat i-a scos în stradă pe oamenii de cultură, fie ei de dreapta sau de stânga. Acum, o nouă acuzaţie de politizare vine dinspre comunitatea academică.
Peste 600 de cercetători români au semnat o scrisoare de protest în care-şi exprimă îngrijorarea „faţă de modul în care instituţiile de cercetare şi învăţământ superior continuă să fie expuse unui arbitrar al deciziei politice... Ne confruntăm cu o normativizare a câmpului cercetării ştiinţifice care depinde excesiv de capriciile reierarhizărilor/restructurărilor politice".
Semnatarii cer prin această scrisoare reluarea accesului la „softul antiplagiat". Este vorba de o suită de baze de date şi jurnale ştiinţifice ale Thomson Reuters, care permite cercetătorilor să cunoască stadiul actual din domeniile lor şi, pe de altă parte, face posibilă identificarea plagiatelor.
Accesul a fost blocat în 28 mai, după ce reprezentanţii editurii au decis să nu mai ofere acces la bazele de date cercetătorilor români, deoarece Ministerul Educaţiei a amânat cu două luni contractarea noilor servicii. Ministrul interimar, Liviu Pop, declara atunci că a luat decizia împreună cu Dragoş Ciuparu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), cu o zi înainte de a-l demite.
Minciună demontată
Ciuparu a demontat minciuna, arătând e-mailul prin care se opunea amânării plăţilor. „Atunci nu ştiam care era miza. Abia acum, după apariţia plagiatului lui Ponta, am înţeles că era doar o fază în mecanismul prin care s-a blocat posibilitatea de a identifica plagiatele. Un proces instrumentat profesionist", a spus Ciuparu.În replică, sindicalistul Pop ne-a declarat la vremea respectivă c-a fost nevoit să ia decizia, întrucât „cercetătorii se certau între ei". Mariana Bechir
A plagiat până şi emoţiile celor plagiaţi
Unul dintre argumentele celor care susţin că Victor Ponta nu a comis un plagiat este şi acela potrivit căruia în lucrările de drept internaţional există pasaje extinse din tratate şi alte documente internaţionale, a căror citare nu reprezintă câtuşi de puţin un plagiat. Lectura pasajelor presupus plagiate din teza de doctorat a lui Victor Ponta arată că această argumentaţie este mai mult decât fragilă. În numeroase pasaje, reia textual nu doar afirmaţii ale autorilor plagiaţi, ci şi aprecieri subiective, emoţionale, ba chiar consideraţii poetice. Câteva exemple:
- Pe parcursul timpului, aşa cum vom vedea (cine vom vedea? - n.r.), două mari probleme - în mod evident conexe - vor condiţiona evoluţia şi acceptarea justiţiei penale internaţionale... (pag. 26).
- Pe de altă parte, aşa cum am arătat deja (cine a arătat? - n.r.), recunoaşterea unei justiţii penale internaţionale... (pag. 27).
Din păcate, nu există încă un tratat sau o convenţie internaţională cu efecte juridice depline... (pag. 38).
Această convenţie este Convenţia a IV-a de la Haga adoptată în anul 1907, la care, de asemenea, am făcut referire mai sus (cine a făcut? - n.r.)... (pag. 39).
Chiar dacă acest statut îşi are limitele sale (...), totuşi un vis, de peste un secol, al Justiţiei internaţionale (...) devenea realitate: se înfiinţa în sfârşit la Roma, în pragul dintre milenii, o instanţă penală permanentă - Curtea Penală Internaţională. „Ora astrală a justiţiei universale. A bătut oare?" (pag. 75).
Cu toate acestea, o viziune corectă şi obiectivă asupra statutului Curţii Penale Internaţionale ne obligă să relevăm (pe cine? - n.r.) nu numai aspectele pozitive, dar şi diversele critici şi insatisfacţii... (pag. 78). Liviu Avram
Se încarcă comentariile...
