Eco la munte: casa de lut

Arhitecta Ileana Mavrodin a construit o locuinţă sută la sută naturală, din lut, lemn şi paie. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 2.000 de euro, cu tot cu preţul terenului. Inedita căsuţă a fost ridicată în localitatea din Banat, Sasca Montană, pe malul râului Nera, într-o zonă de basm.

Zona turistică Cheile Nerei se dezvoltă de la an la an şi schimbă în bine faţa localităţilor din împrejurimi. Suflul nou îl aduc investitorii privaţi care vor să ofere turiştilor condiţii civilizate.

Vezi aici imagini cu căsuţa din lut

După un slalom printre craterele din asfalt am ajuns la Sasca Montană. Aici am întâlnit-o pe Ileana Mavrodin. Echipată cu cizme şi bagaje cât pentru un weekend, arhitecta ne-a întâmpinat dornică să ne arate casa în care a investit enorm. Nu bani, ci suflet. La căsuţa desprinsă din poveste se poate ajunge numai pe jos sau cu maşini de teren.

Paiele formează armătura

Grădina de peste 4.000 de metri pătraţi în care este construită casa a fost cumpărată acum şase ani cu 400 de euro. „Am venit într-o vacanţă cu prietenii şi am văzut că este terenul lutos. Pur şi simplu am trasat un cerc pe pământ, iar de aici a început construcţia", povesteşte Ileana Mavrodin.

În prima fază, casa a fost gândită pentru o construcţie de concept, dar apoi a fost transformată în casă de locuit. „Rezultatele au fost atât de bune încât am zis că facem o casă locuibilă şi chiar o baie. Este locul preferat şi de câte ori avem ocazia venim şi stăm aici", spune arhitecta. Materialele folosite pentru casa din lemn sunt lut amestecat cu nisip şi cu paie: „Este diferit de chirpici. Materialul se pune ud, paiele formează o ţesătură, se împing cu un băţ dintr-un strat în altul. Paiele sunt de fapt armătura întregi structuri". Lemnul este un alt element important al construcţiei, fiind folosit atât pentru decor cât şi pentru structură.

„Fundaţia este din piatră. Acoperişul este verde. Stratul de iarbă decapat la pornirea construcţiei l-am pus pe acoperiş. Geamurile sunt refolosite, cele fixe sunt de la o Dacie veche, iar cele care se deschid sunt de la nişte prieteni care şi-au pus termopan", spune femeia.

Tinerii preferă acest tip de casă

Materialele folosite pentru casă sunt lutul, paiele şi lemnul

Interiorul este amenajat cu decoruri tradiţionale şi cu un cuptor de cărămidă. „Căldura trece prin băncuţă şi urcă spre tavan, încălzind camera. Peretele are 60 de centimetri grosime şi este un foarte bun izolant. Vara este răcoare, iarna este cald. Materialele astea din natură au o capacitate foarte mare de a regla umiditatea. Păstrează o umezeală optimă de 50%" , spune Ileana.

În proiectul de la Sasca Montană, arhitecta care a reinventat casa românească din lut, a atras şi tineri studenţi de la Facultatea de Arhitectură din Timişoara, care au participat efectiv la lucrări, dar şi la workshop-uri pe malul Nerei.

„Proiectul a prins foarte bine, există foarte mult interes.Tinerii în jur de 30 de ani doresc ceva de genul acesta. Am început două proiecte pe lângă Timişoara, două la Bucureşti, dar şi la Curtea de Argeş. Aici chiar există cineva care vrea să facă o casă din baloţi de paie", afirmă specialista.

Acesta nu a putut da o cifră a investiţiei, dar a precizat că proprietarii pot avea costuri minime. „Căsuţa poate să coste foarte puţin dacă munceşte chiar proprietarul la ea, pentru că foloseşte materiale locale şi de multe ori refolosibile. Paiele sunt gratis, întrucât de multe ori ţăranii se bucură să scape de ele", explică Mavrodin.