Ţiganii care şi-au făcut fermă pe bani de la "franceji" şi au găsit fericirea prin muncă
0
Mii de familii de rromi au părăsit Franţa în schimbul promisiunii că vor fi ajutaţi să devină fermieri. Unii au eşuat înainte să înceapă. Ion Trandafir Stancu are 43 de ani, este din localitatea timişeană Berini şi a intrat în program în 2008. Împreună cu ginerii şi copiii creşte 10 vaci, cinci porci şi un cal.
VEZI AICI GALERIE FOTO
Guvernul francez a pus la punct un program prin care mii de ţigani au fost convinşi să părăsească „Hexagonul" în schimbul a 300 de euro şi a unei promisiuni că vor primi animale în valoare de 3.660 de euro.
Unele familii de rromi incluse în program au dat cu piciorul şansei şi la scurt timp după ce au primit animalele au rămas fără ele, fie pentru că le-au vândut, fie pentru că le-au murit. Un exemplu este familia Neda (foto), din Chevereş. Mama fraţilor Darius şi Florin Neda a primit oi de la francezi, dar animalele au murit la scurt timp. De foame.
Un caz fericit este Ion Trandafir Stancu, din localitatea Berini. La 43 de ani, ţiganul are două fete şi doi băieţi, care l-au făcut bunicul a 10 copii. Stancu a „bătut" ani în şir străzile Franţei pentru a cerşi, după cum recunoaşte chiar el. Din 2008 s-a întors în România prin programul „Prima fermă" şi nici nu a mai plecat în Franţa.
„Au venit la noi la caravană şi ne-au propus să plecăm în România. Am acceptat pentru că voiam să primesc animale şi nici nu prea mai mergea acolo să stai pe o vreme din asta, prin frig, să cerşeşti", a spus Stancu. Prin acelaşi program s-a întors în România şi restul familiei Stancu, iar, în în octombrie 2008, Ion Trandafir Stancu a primit şase vaci. Odată ce a primit animalele, ţiganii au început să muncească şi să adune furaje. VEZI GALERIE FOTO
„Ne-au dat oamenii pământ să lucrăm. Nu ne cer nimic, doar să avem grijă de el. Am şi un cal cu care lucrez şi mai mergem cu ziua prin sat sau pe şantierele de construcţii", a mai spus liderul familiei, care s-a ocupat de adunarea fânului şi a porumbului pentru creşterea animalelor.
Profit investit în grajduri
Stancu a încercat şi câteva tranzacţii pe piaţa agricolă. A vândut vacile şi a cumpărat 50 de oi. Între timp au primit opt vaci, unul dintre gineri şi o noră, iar Stancu a vândut oile şi s-a reprofilat pe bovine, cumpărând o vacă şi un viţel. „De restul banilor am ridicat grajdurile astea în care cresc vacile. Opt din ele trebuie să fete. La anul vreau să construiesc un grajd mai mare, lung de 10-12 metri", a spus bărbatul de 43 de ani.
Trandafir Stancu mai are în gospodărie şi cinci porci, astfel că aşteaptă Sărbătorile cu zâmbetul pe buze. „Am tăiat deja un porc, iar de Crăciun mai tăiem unul. Restul îi ţin de prăsilă", a mai spus Stancu. El a mărturisit că din cei 12 litri de lapte pe care-i dă una dintre vaci îi hrăneşte pe cei zece nepoţi şi mai apucă să şi vândă. Ţiganii au numai motive de bucurie pentru că încă doi dintre membrii clanului trebuie să primească animale.
Integrare cu succes
Potrivit programului iniţiat de francezi, implementarea proiectului este supervizată de un ONG, care îi urmăreşte pe ţigani de la iniţierea fermei până la dezvoltarea ei, cel puţin un an. O astfel de organizaţie este Asociaţia Generaţie Tânără, care a coordonat în toată ţara peste 50 de proiecte.
„Am încercat să creăm un complex de servicii. În judeţul Timiş s-au înfiinţat ferme pentru că majoritatea rromilor provin din comunităţile săteşti, unde locuiesc în case care aparţin statului, iar în momentul în care devin proprietari de animale se simt importanţi şi se integrează", a spus preşedintele Asociaţiei Generaţia Tânără, Mariana Petersel (foto).
AU FORMAT ŞI CONSTRUCTORI
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Generaţia Tânără, Mariana Petersel, programul iniţiat de francezi nu s-a axat numai pe ferme de animale. „Sunt spălătorii de haine sau magazine şi construcţii. În judeţul Arad am avut un proiect în care beneficiarul a făcut cursuri de specializare în construcţii, iar ulterior a prins un contract în Franţa", a spus Petersel.
Se încarcă comentariile...
