Tichetul medical lasă şpaga în spital

Tichetul medical lasă şpaga în spital

Intervenţiile chirurgicale, acolo unde şpăgile sunt cele mai mari, rămân în afara reglementărilor viitoarei taxe pe sănătate. Sistemul de coplată ce ar urma să se aplice de anul viitor în sănătate creşte lefurile medicilor de cabinet şi din policlinică, dar nu scoate şpăgile din spitale.

Citiţi şi:

• Tichetul de sănătate dublează leafa medicilor
• AUDIO Ion Bazac : „Tichetul de sănătate va  da afară şpaga din spitale
• Adio fabricilor de doctori!
• Medicii veterinari vor deschide un conflict de muncă prin blocarea activităţii

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a apreciat că introducerea tichetului de sănătate va elimina „plicul“ pentru medic.

Unul dintre argumentele Ministerului Sănătăţii pentru sistemul de coplată este asigurarea unei finanţări mai bune prin plata unor consultaţii, a unor tratamente sau a spitalizării.

Proiectul prevede ca, începând cu 1 ianuarie 2010, pacienţii să plătească, pe lângă contribuţia la asigurările medicale de 5,5% din salariul brut lunar, consultaţiile la medicul de familie, la medicul specialist din ambulatoriu şi consultaţiile din spitale şi zilele de spitalizare.

„Este o modalitate de rezolvare, dar nu se va întâmpla peste noapte. Conform sondajelor, plicul din spital este azi a cincea cauză de nemulţumire a populaţiei în România“, a spus Ion Bazac, ministrul Sănătăţii.

Pacienţii se tem însă că vor ajunge să plătească tichetele de sănătate şi să dea doctorului, în continuare, „atenţia din plic“.

„Poate că sistemul este bine gândit, nu contest acest lucru. Însă temerea mea este că vom ajunge să plătim de două ori. Şi pentru tichete, dar şi pentru doctor“, spune Victor Mihalcea, pacient la Spitalul „Bagdasar Arseni“ din Bucureşti.

Şpaga împărţită la medic şi anestezist

Conform proiectului, intervenţiile chirurgicale nu se vor plăti prin tichetele de sănătate chiar dacă pacienţii susţin că cele mai consistente „atenţii“ le-au dat atunci când s-au operat.

„Bani la medic am dat atunci când m-am operat. Mi-am făcut o operaţie pe col, la Fundeni, şi am dat aproape 4.000 de lei. Bine, am dat şi la anestezist şi la asistente, însă cea mai mare parte s-au dus la medic. Cum vor ei să scoată şpaga dacă se vor plăti doar consultaţiile?“, explică Ioana Crişan, alt pacient din capitală.

În mai toate spitalele din ţară există reguli nescrise ale şpăgii. Cei mai mulţi români spun că dau bani sau „mici atenţii“ fiindcă „aşa se obişnuieşte“ sau pentru a primi o mai bună îngrijire din partea doctorilor.

Salariile foarte mici îi obligă să primească

Pe de altă parte, medicii susţin că nu le face plăcere să primească de la pacienţi, însă salariile foarte mici pe care le au îi determină să recurgă la astfel de gesturi.

„Corupţia din spitale e ca cea naţională. Tot din poporul ăsta fac parte şi doctorii. Până când salariile nu vor creşte la nivelul unde ar trebui să fie, şi până când Fiscul nu îi întreabă pe cei înstăriţi de unde au vilele şi maşinile pe care le deţin, nu se va schimba nimic“, este de părere dr. Mircea Bârsan, preşedintele Colegiului Medicilor din Cluj.

La maternitatea din Craiova, „atenţiile“ pacientelor diferă în funcţie de persoana care asistă la naştere. Astfel, unui rezident îi revin între 700 şi 800 de lei.

Craiova: 1.000 de lei pentru o naştere

„Trebuie să nasc peste câteva zile şi am pregătit 1.000 de lei, ca să fiu sigură că o să se termine cu bine intervenţia. Nu am făcut rost de mai mult. De regulă, ar trebui să avem între 1.000-1.500 de lei, ca să-i dăm medicului sau profesorului. Pentru o injecţie, asistentului îi vâr în buzunar 10 lei“, ne-a spus Alina S., o viitoare mămică.

Ea a adăugat că banii nu se dau înainte de operaţie, ci la final.  La fel se întâmplă, spun pacienţii, şi în celelalte secţii. Elena S, o femeie de 67 de ani, care aştepta pe holul secţiei de Chirurgie Generală, ne-a recomandat să punem deoparte 1.000 de lei, dacă avem nevoie de o operaţie.

„Anestezistului îi daţi 200 de lei şi scăpaţi mai ieftin cu doctorul. Dar să nu aveţi mai puţin de 200 de lei, că nu vă bagă nimeni în seamă, ci între 300 şi 1.000 de  lei, ca să vă programeze la sfârşitul săptămânii. Eu am dat 4.000 de lei şi nu am avut nicio problemă. Dar nu mă plâng. Pentru sănătate merită orice sacrificiu“, ne-a mărturisit femeia. 

În banat, mita începe de la portar

La Timişoara, „atenţiile“ în spitale se dau încă de la poartă. „La intrarea în spital, portarul dă câte un halat vizitatorilor, iar la plecare, ei lasă câte cinci lei în buzunarul halatului“, explică una dintre mămicile care au născut la maternităţile bănăţene. „Am dat 200 de lei la doctorul neonatolog şi încă 150 de lei la infirmiera care a avut grijă de mine în spital“, a spus o altă mămică.

Profesorul Radu Căpâlneanu, de la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, crede că introducerea tichetelor pentru sănătate nu va înlătura şpaga pentru medici. „Este un obicei prea încetăţenit, ce porneşte de la o problemă de mentalitate a românilor, şi pe care  nu o poţi schimba cu o ordonanţă de guvern. Mentalitatea cea mai deformată este la pacient. Nu poţi să primeşti ceea ce nu ţi se oferă“, a adăugat medicul. ; Au mai colaborat  G. Popescu - Craiova, I. Oros, R. Neag - Cluj, M. Strinu - Timişoara .

11 milioane de operaţii într-un an

Ultimele date ale Centrului de Statistică Sanitară, din 2007, arată că au fost realizate peste 11 milioane de operaţii clasice într-un singur an. Raportul arată că aproape jumătate din intervenţii s-au făcut la nivelul pielii, în această categorie intrând şi cele plastice. Pe locul al doilea se situează operaţiile la nivelul sistemului cardiovascular, urmate de cele de cezariană.

Peste 30% din pacienţi au dat bani şi cadouri

Barometrul serviciilor de sănătate citat de raportul intitulat „Riscuri şi inechităţi sociale în România” al Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice arată că, în 2007, o cincime dintre repondenţii spitalizaţi au dat bani sau cadouri medicilor.  Beneficiarele au fost asistentele medicale, în 27% din cazuri, şi infirmierele, în alte 15% din cazuri.

Gesturi de „recunoştinţă“

Rezultatele studiului „Sistemul sanitar în România – realităţi, cauze, soluţii” indică o mai mare amploare a corupţiei din sistem. O treime din totalul repondenţilor care au utilizat serviciile spitaliceşti susţin că au dat bani medicilor, 29% au făcut astfel de plăţi către asistentele medicale, iar 15% către infirmiere.

De aceste gesturi de „recunoştinţă” ale pacienţilor au beneficiat şi medicii de familie sau doctorii specialişti din serviciile publice, chiar dacă în proporţii mai mici comparativ cu personalul din spital.

Conform unei estimări făcute de Banca Mondială, banii daţi în cursul unei internări în spital au reprezentat în 2004 trei sferturi din venitul lunar al unei familii cu venituri mici şi o cincime din cel al unei familii cu venit mare. Conform anchetei realizate în regiunea de nord-vest, plata „informală” făcută de repondenţi cu ocazia ultimei spitalizări a fost, în medie, de 315 lei.

Şpaga, o „tradiţie culturală“

Raportul relevă faptul că, pentru majoritatea populaţiei, plăţile informale reprezintă o „tradiţie culturală” şi sunt considerate gesturi de recunoştinţă faţă de medici. Condiţionarea actului medical de bani, cadouri sau servicii este perceput ca un act de corupţie.

Plăţile sau cadourile pe care pacienţii mulţumiţi de asistenţa medicală acordată le fac din proprie iniţiativă reprezintă o formă de corupţie doar pentru 44% din cei chestionaţi.

Documentul subliniază că, deşi fenomenul mitei date medicilor ca atare nu este perceput ca o problemă majoră a sistemului de sănătate, plăţile informale măresc costul asistenţei medicale până la un nivel greu de suportat de către pacient.