Terminaţi cu pensiile nesimţite!

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Terminaţi  cu pensiile nesimţite!
Terminaţi cu pensiile nesimţite!

Aproape un sfert de milion de români primesc pensii de lux în baza unor legi speciale. De 20 de ani, guvernele şi-au bătut joc de oamenii de rând în beneficiul pensionarilor de lux. Criza şi FMI obligă România să modifice legea pensiilor şi să taie din drepturile celor avantajaţi.

Magistraţi, parlamentari, aviatori sau înalţi funcţionari publici din ministere au bătrâneţea mai uşoară în baza unor privilegii la calcularea pensiei. Toţi au fost favorizaţi la contribuţiile la buget. 

Noi vrem legi! de Grigore Cartianu


Citiţi şi:


Unde s-a făcut nedreptatea

Nouă categorii de pensionari îşi vor pierde privilegiile potrivit legii pensiilor pentru care Guvernul şi-a asumat luni răspunderea: militarii, poliţiştii, magistraţii, personalul auxialiar de specialitate din instanţe şi Parchete, diplomaţii şi consulii, funcţionarii publici, parlamentarii, aviatorii şi angajaţii Curţii de Conturi.

„Avem în acest moment peste două sute de mii de persoane care primesc pensie fără să fi contribuit corespunzător la sistemul public. Pensia unui magistrat, de exemplu, este de 80% din ultimul salariu pe care l-a avut înainte de pensionare. Mai mult decât atât, dacă salariul creşte în funcţia pe care a avut-o înainte de pensionare, atunci îi creşte şi lui pensia. Această pensie nu are nicio legătură cu nivelul contribuţiei aşa cum ar fi normal. O parte din pensia magistratului vine de la bugetul de pensii şi este determinată de nivelul contribuţiei, şi o altă parte vine de la bugetul de stat, adică din buzunarele noastre”, a explicat Mihail Şeitan, secretar de stat la Ministerul Muncii.

30 de milioane de euro, pensiile favorizaţilor

Potrivit ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, „recalcularea rentelor de lux şi eliminarea exceselor în privinţa ieşirii anticipate la pensie ar economisi 0,5% din PIB în 2010, adică peste 3,7 miliarde de lei“. Cifra avansată de Pogea corespunde cu nivelul anunţat de creştere economică. Avem 258.000 de pensionari „de lux”, iar recalcularea veniturilor lor ar aduce o economie anuală de 30 de milioane de euro la bugetul de pensii.

Privilegiaţilor li se vor recalcula pensiile

Pensionarii de lux ar putea pierde în această situaţie între 40 şi 50% din ceea ce primesc acum, deoarece calculele pensiilor lor se făceau pe alte criterii decât contribuţia la fondul public. Ceea ce au câştigat până acum nu le va fi luat înapoi.

Una dintre categoriile privilegiate este cea a parlamentarilor. Ei au pensii cuprinse între 1.086 şi 5.783 de lei, în funcţie de numărul de mandate. În prezent, poliţiştii până la gradul de comisar-şef se pot pensiona la vârsta de 55 de ani. Potrivit legilor în vigoare, subofiţerii şi ofiţerii contribuie lunar la bugetul de stat cu o cotă de 5% calculată din salariul de bază brut, respectiv solda lunară brută. Valoarea pensiei poliţiştilor este 55-60% din salariu, la care se adaugă 2% pentru fiecare an de muncă în plus. Pensiile agenţilor sunt cuprinse între 1.001 şi 2.000 de lei, iar ale ofiţerilor cu funcţii ajung la 4.000 de lei.

Armata e o altă categorie privilegiată. Potrivit legilor în vigoare, cuantumul pensiei de serviciu pentru militari se situează între 60% şi 64% din venitul brut din ultima lună. Numărul pensionarilor militari este de 83.000, iar pensia medie este de 1.700 de lei.

Procurorii şi judecătorii se pot pensiona în prezent la orice vârstă dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură. Un magistrat care îndeplineşte condiţiile de pensionare va primi 80% din valoarea venitului brut pe ultima lună de activitate, precum şi şapte salarii compensatorii – beneficiu prevăzut în Legea privind statutul magistraţilor.

image
image

Avem în acest moment peste două sute de mii de persoane care primesc pensie fără să fi contribuit corespunzător la sistemul public.

image


Mihail Şeitan
secretar de stat în Ministerul Muncii

image
image

Recalcularea rentelor de lux şi eliminarea exceselor în privinţa ieşirii anticipate la pensie ar economisi 0,5% din PIB în 2010, adică peste 3,7 miliarde de lei.

image


Gheorghe Pogea
ministru de Finanţe

Cum se repară nedreptatea

Mihail Şeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că noua lege a pensiilor nu este una îndreptată împotriva vreunei categorii sociale.

„Nu este o lege împotriva magistraţilor sau a parlamentarilor. Problema este că majoritatea banilor pentru pensionarii privilegiaţi vin de la bugetul de stat şi nu au legătură cu nivelul contribuţiei plătite la fondul de pensii. Poate că numeric aceste categorii nu sunt foarte numeroase, două sute de mii nu e o cifră mare raportată la cele cinci milioane de pensionari, dar sumele care se plătesc sunt împovărătoare”, a explicat Şeitan.

El a adăugat că proiectul legii pensiilor elimină discriminările între diverse categorii de pensionari şi îi tratează pe toţi la fel.

„Trebuie făcută o lege pentru toată lumea. Pensia trebuie să aibă legătură directă cu nivelul contribuţiei pe care a plătit-o salariatul înainte de a se pensiona”, a spus Şeitan.

Secretarul de stat a afirmat că un asemenea sistem funcţionează şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene.

37.000 de lei, cea mai mare pensie de bugetar

Un magistrat are cea mai mare pensie de bugetar din România. Ea depăşeşte 37.000 de lei. De una dintre cele mai mari pensii din sistemul judiciar beneficiază, de la 1 septembrie 2009, Nicolae Popa, fost preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit ultimei declaraţii de avere, depusă de Nicolae Popa, în iunie 2009, el a câştigat, anul trecut, ca preşedinte la Curtea Supremă, suma de 234.659 de lei, aproximativ 19.500 de lei/lunar, urmând să încaseze o pensie lunară de 15.600 de lei.

Judecătoare care a pierdut pensia

În cazul în care nu au vechime de 25 de ani în magistratură, procurorii şi judecătorii se pot pensiona cu pensie de magistrat doar dacă au împlinit vârsta de 60 de ani.

Un exemplu în acest sens este cazul judecătoarei Elena Turcu (47 de ani), fosta şefă a Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Dâmboviţa. Judecătoarea a fost prinsă băută la volan, în mai 2007, după ce a provocat un accident rutier. Ea a declanşat un adevărat scandal agresându-i pe poliţiştii care au oprit-o în trafic. În decembrie 2008, Direcţia Judeţeană de Pensii Dâmboviţa i-a eliberat magistratului o decizie de pensionare, fără ca aceasta să îndeplinească condiţiile impuse de lege în ceea ce priveşte vârsta de pensionare şi vechimea în magistratură, ea fiind judecătoare de 21 de ani.

Florea Geică, „regele“ pensionarilor

Abia luna trecută, Direcţia de Pensii şi-a dat seama de „greşeală” şi a revocat decizia de pesionare a Elenei Turcu. Fostul director general al Autorităţii Aeronautice Civile (AACR) Florea Geică este lider detaşat în topul pensiilor de lux. În iulie 2008, Geică a cerut pensionarea, calculul fiind făcut după Legea 223/2007 care spune că valoarea pensiei reprezintă 80% din media veniturilor brute din ultimele trei luni de activitate. În cazul lui Geică au fost luate în vedere lunile aprilie, mai şi iunie ale anului 2008. În primele două luni, venitul a fost acelaşi, 35.000 de lei, dar pe luna iunie, Geică şi-a asigurat un câştig de 80.000 de lei, care, normal, a ridicat consistent media. Şi iată, s-a ajuns la o pensie de 40.000 de lei.

Mai mult, Geică a rămas pe statele de plată ale AACR, la început în postura de consilier pe probleme tehnice, apoi, din aprilie 2009 până în prezent, ca inspector de pilotaj, cu un salariu lunar de 7.000 de lei. Iar dacă într-o lună are cel puţin o oră de zbor, ca membru al personalului navigant, Geică îşi mai “trage” prime în valoare de 161% din salariu. Deci, încă 11.270 de lei.

În plus, fostul şef de la ACR zboară regulat pentru TAROM, cu o medie de 15 curse pe lună, fiecare cursă fiind remunerată cu 150 de euro plus diurnă.

În consecinţă, venitul lunar al lui Florea Geică – pensie, salariu, sporuri, prime de zbor – ajunge la aproximativ 70.000 de lei, adică aproape 17.000 de euro. 

Pensii exorbitante

Fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog, chestorul Pavel Abraham are o pensie lunară de 6.800 de lei. Fostul secretar de stat în Ministerul de Interne, chestorul Nicolae Berechet are o pensie de peste 7.000 de lei, după 40 de ani de muncă.  

Cât au costat pensiile în 2009

5,5  milioane de pensionari sunt în România. Bugetul cheltuit pentru aceştia este de 6,6 miliarde de euro de la începutul anului.
5,3  milioane de români cotizează la sistemul de pensii. Contribuţiile adunate de la aceştia sunt de 7,7 miliarde de euro de la începutul anului.
9.217  pensionari anticipat. Bugetul cheltuit pentru aceştia este de 16,6 milioane de euro de la începutul anului.
920  de mii de pensionari de boală. Din bugetul statului s-au dus către aceştia 928 de milioane de euro, în 2009.
258  de mii de pensii speciale. Din bugetul statului şi cel de pensii s-au cheltuit pentru aceştia 30 de milioane de euro.
3,8  milioane de pensionari pentru limita de vârstă au primit din buget 5,2 miliarde de euro.
1,5   miliarde de euro este deficitul anunţat de autorităţi la bugetul de pensii.
655  de lei a fost pensia medie în luna august 2009.
535  de lei a fost pensia medie de invaliditate în luna august.
328  de lei a fost pensia de urmaş.

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite