AUDIO Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe: „Pentru noi, Rusia are suflet european“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Odată închisă campania electorală, revine în deplinătatea drepturilor raţiunea de stat“, afirmă Teodor Baconschi
„Odată închisă campania electorală, revine în deplinătatea drepturilor raţiunea de stat“, afirmă Teodor Baconschi

Baconschi afirmă că va lucra pentru concretizarea unui dialog de substanţă cu Federaţia Rusă.

Învestit în postul de ministru al Afacerilor Externe în decembrie 2009, Teodor Baconschi, 47 de ani, avea deja o carieră în diplomaţie. Fusese ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, ambasador în Portugalia, apoi în Franţa, funcţie pe care a părăsit-o pentru a veni la Bucureşti în calitate de şef al diplomaţiei româneşti.

Primele săptămâni de mandat nu l-au ferit de acuzaţii. În febra numărătorii voturilor, a fost ţinta unor atacuri privind modul în care a decurs scrutinul la Ambasada României de la Paris. O declaraţie privind infracţionalitatea rromilor a stârnit protestele vehemente ale organizaţiilor acestei comunităţi. „Partea bună a acestui incident este că acum ne întâlnim foarte des", spune Baconschi, referindu-se la relaţiile sale cu reprezentanţii rromilor.

Stela Popa:„Basarabenii vor forţa uşa Uniunii Europene”

Teodor Baconschi: "Unirea României cu Republica Moldova nu este de actualitate"

Baconschi: românii vor avea şcoală în Grecia

Ovidiu Nahoi: Credeţi că este posibilă o întâlnire la vârf între preşedinţii României şi Rusiei?

Este posibilă, e dezirabilă, vom lucra cu deschidere şi onestitate pentru concretizarea unui dialog politic de substanţă cu Federaţia Rusă, păstrându-ne identitatea, interesul, opţiunile strategice, filosofia regională.

O.N.: Ce am avea să-i spunem preşedintelui Rusiei?

Cred că pentru asta ar trebui să obţineţi un interviu cu domnul preşedinte Băsescu.

O.N.: Vă întrebăm în calitatea dumneavostră de ministru de Externe.

Eu, ca ministru, sunt într-un soi de tandem, eu pregătesc terenul şi asigur ceea ce este de urmat. Ce le-am spune? Le-am spune că trebuie să găsim teme de interes comun, dincolo de câteva teme litigioase care păreau să paralizeze relaţia cum ar fi gestiunea trecutului istoric recent, tezaurul...

Ion M. Ioniţă: Mai funcţionează acea comisie bilaterală care trebuia să dea de urma tezaurului?

Funcţionează tot la comadă politică. Deşi e formată din istorici. Comisia se va reuni dacă relaţia se fluidizează, se încălzeşte.

Teodor Baconschi

O.N.: Dacă preşedintele Medvedev va spune că noi am lansat, în diverse ocazii, acuzaţii la adresa lor?

Le-am spune că am primit şi noi o colecţie de critici la adresa României sau a NATO sau la adresa diferitelor poziţii adoptate de noi în momente de criză, cum a fost chestiunea conflictului ruso-georgian. Dar care este ideea? Pentru noi, Federaţia Rusă are suflet european, cultură europeană, vocaţie europeană. Rusia nu-şi poate valoriza propria identitate decât în armonie de interese politico-economice şi strategice cu statele membre ale Uniunii Europene. Printre aceste state, la graniţa acestui organism, se află şi România, atât ca rută posibilă de tranzit pentru petrol, gaze, cât şi ca partener imediat într-un joc mai amplu.

Trebuie să prevaleze raţiunea şi capacitatea celor doi parteneri de a degaja teme de interes comun într-discuţie dezinhibată, lipsită de balastul unor subiecte care pot fi depăşite doar dacă mai întâi avem mai mult conţinut economic şi un dialog politic bun.

I.M.I.: Sunt discuţii legate de South Stream. Se concretizează ceva în acest domeniu?

Eu zic că, după acordul politic şi constituirea consorţiului, Nabucco rămâne pentru noi prioritate absolută. Sunt unii care spun că ceea ce contează este diversificarea surselor şi a rutelor şi alţii care susţin că ceea ce contează este doar diversificarea rutelor. Aici trebuie să ne fixăm poziţia naţională, definitiv.

O.N.: Rămânând la relaţia cu Rusia, în campania electorală, Rusia a fost invocată, şi nu în termeni pozitivi. Episodul cu vizita lui Mircea Geoană la Moscova... Această folosire a Rusiei a fost un moment mai puţin plăcut în relaţiile dintre cele două ţări?

În momentul în care faci obiect de campanie electorală în altă ţară, înseamnă că ai importanţă, că reprezinţi ceva. E şi un elogiu implicit al Federaţiei Ruse în chestia asta. Dincolo de incandescenţa anumitor momente de campanie, nu putem contabiliza vreo declaraţie publică, explicită frapant antirusească.

O.N.: Părea că acea întâlnire a fost o trădare.

Eu nu vreau să deschid în această discuţie o nouă campanie electorală.

O.N.: Tocmai de aceea, discutăm după campanie.

În momentul în care se discută despre România în campania din Ucraina, despre România în campania din Moldova, despre Rusia în campania din România, asta înseamnă că acea ţară constituie un factor, cel puţin regional inconturnabil. Contează în ecuaţia internă. Odată închisă campania electorală, revin în deplinătatea drepturilor raţiunea politică, raţiunea de stat, acţiunea externă lucidă.

O.N.: Dumneavoastră ştiţi ce a discutat Mircea Geoană la Moscova?

N-am de unde să ştiu şi nici nu am curiozitatea asta. Nu vreau să fac speculaţii.

Sperăm la o întâlnire Obama-Băsescu

Dialogul cu partenerii americani rămâne de actualitate şi sperăm că agendele celor doi preşedinţi vor putea fi armonizate în decursul anului 2010 pentru ca această întâlnire să aibă loc.

Americanilor avem să le spunem că dincolo de schimbările politice de la Washington, România este unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Statelor Unite. Şi, de asemenea, că rămânem un contributor net la efortul din Afganistan - după recenta decizie de suplimentare a forţelor vom avea acolo 1.800 de oameni. Pe de altă parte, ne aşteptăm ca sistemul antirachetă convenit cu SUA să devină parte a unui ansamblu care va proteja întregul spaţiu continental european.

„Există în istoria noastră teme tabu, cum ar fi dezrobirea ţiganilor“

„Există în istoria noastră teme tabu, cum ar fi dezrobirea ţiganilor“

„Robia ţiganilor, un episod care ne-a fost ţinut ascuns"

I.M.I.: Este o fatalitate ca miniştrii de Externe din ultimii ani să aibă probleme legate de rromi?

Nu e deloc o fatalitate şi nici nu cred că au avut probleme. Eu socotesc că şi subiectul ăsta e închis, că e timpul pentru dialog şi acţiune. Pe plan extern, o să fie un summit al Uniunii Europene la Cordoba pe problematica rromilor. Lucrăm intens cu partenerii noştri francezi pentru a construi o platformă de incluziune socială a comunităţilor de rromi din întreaga Europă, care sperăm să primească şi instrumentele financiare necesare. Pe plan intern, am de gând să reactivez acea comisie de istorici care se apucase să studieze în arhive chestiunea dezrobirii ţiganilor în principatele române.

I.M.I.: Care ar fi scopul acestei comisii?

Să afle realitatea istorică. Această realitate ne-a fost, mai mult sau mai puţin, ascunsă şi de regimul comunist şi în tranziţie, când nimeni nu a avut timp de aşa ceva. E important să vedem că această categorie de concetăţeni a făcut obiectul unor practici de natura sclaviei. Există încă teme tabu.

I.M.I.: Chiar dumneavoastră aţi spus că nu aţi întâlnit niciodată un ţigan până la incidentul legat de declaraţia privind infracţionalitatea „fiziologică" în comunităţile rrome.

Dar am ocazia să recuperez acum. Ne întâlnim foarte des.

I.M.I.: În momentul în care aţi făcut declaraţia a fost o scăpare sau nu v-aţi dat seama ce ar putea ieşi dintr-un asemenea lucru?

Nu mai vreau să comentez. Am făcut toate declaraţiile necesare apropo de răstălmăcirea unor termeni. Tot ceea ce trebuie să facem este să continuăm dialogul şi să găsim nişte soluţii pe teren.

O.N.: V-aţi gândit că o să păţiţi soarta lui Adrian Cioroianu?

E irelevantă întrebarea, nu ştiu dacă fluxul meu intim de gânduri legate de ce fac zilnic trebuie pus pe masă.

O.N.: Ministrul francez al Afacerilor Europene ne-a cerut să-i luăm acasă.

Nu există o legătură între fenomenul infracţional şi apartenenţa la o etnie sau comunitate. E nedrept să constaţi că, din cauza unor reţele de infractori, se proiecteză o umbră neagră asupra întregii comunităţi româneşti.

„Mistral a trezit curiozitate în NATO"

I.M.I.: Se schimbă paradigma de securitate la Marea Neagră, ţinând seama şi de decizia Franţei de a vinde Rusiei nave militare de tip Mistral?

Eu am urmărit cu interes recenta vizită la Paris a preşedintelui Medvedev. Cred că această vizită franco-rusă este de bun augur pentru stabilitatea de pe continentul nostru. În chestiunea vaselor din clasa Mistral promise de Franţa Rusiei sigur că aceasta provoacă anumite curiozităţi printre aliaţii NATO. Pentru moment, ştim că navele nu vor fi echipate cu tot ce se pune pe ele în mod obişnuit.

O.N.: E doar curiozitate? Nu e o îngrijorare?

Nu cred. Noi avem suficiente instrumente de cooperare regională. Avem şi Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră, care e destul de discretă, ar merita un buget mai mare...

O.N.: Sunt foarte multe intenţii, dar puţine ajung să se materializeze. De pildă, Strategia la Dunăre.

Strategia Dunării e un proiect major pentru noi, avem un interes strategic de a dezvolta traseul Rin-Main-Dunăre, Coridorul 7 de transport. Strategia va fi elaborată de Comisie şi de statele riverane şi ar trebui să fie gata până la finele lui 2010.

Teodor Baconschi

„Mobilizare în sprijinul Republicii Moldova"

O.N.: Avem un plan clar pentru e contribui la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană?

În pofida unor critici punctuale referitoare la anumite aspecte tehnice, asistăm de două luni la o mobilizare interministerială foarte puternică din partea României pentru realizarea proiectelor exprimate în cadrul vizitei din ianuarie a preşedintelui Băsescu.

Ne propunem să-i ajutăm pe partenerii noştri din Republica Moldova pentru a obţine un ritm foarte bun în negocierea acordului de asociere cu UE, pentru sporirea capacităţii instituţionale, negocierea unui acord cuprinzător de liber schimb şi lansarea rapidă a dialogului cu UE pentru liberalizarea regimului de vize. Vă reamintesc şi de grupul informal de sprijin pentru Republica Moldova, pe care l-am lansat la Bruxelles, împreună cu partenerii francezi.

I.M.I.: De ce a mers aşa greu eliberarea permiselor de mic trafic de frontieră?

Au fost nişte atitudini care m-au nemulţumit şi pe mine, atât pe fond, cât şi datorită felului în care au fost exprimate. Lista documentelor necesare fusese stabilită cu partenerii noştri de la Chişinău. Poate că nu am comunicat la ghişeu destul de clar că lista e lungă, dar nu e exclusivă. Adică, fiecare dintre solicitanţi putea deţine un act sau mai multe din listă, nu neapărat pe toate. Dar există şi acolo o atmosferă de precampanie electorală... Eu am vorbit şi cu domnul ministru de Externe Iurie Leancă şi mi-am exprimat dorinţa ca partenerii noştri din Moldova să nu înceapă neapărat cu critici pentru anumite inconveniente birocratice şi să observe mai curând eforturile pe care noi le facem.

O.N.: V-a deranjat faptul că premierul Vlad Filat a venit printre cetăţenii nemulţumiţi de la coadă?

Nu pun problema în termeni de deranj, dar cred că se poate insista pe un mesaj pozitiv legat de mobilizarea Bucureştiului, de la începutul lui 2010.

I.M.I.: Cum se vor da cei 100 de milioane de euro, pe ce principii?

Banii vor fi alocaţi pe proiecte, având ca ţintă autorităţile locale. Vor fi gestionaţi de Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale. Vrem să sprijinim modernizarea infrastructurii în micile localităţi. De pildă: luăm 100 de Dacii şi dotăm poliţia din tot atâtea comune. Desigur, punem şi o mică etichetă, în genul „Donat de Guvernul României".

Teodor Baconschi

Testul Adevărului

Lumea văzută de la Ministerul de Externe

1 Vizita Papei. Avem informaţii că o asemenea vizită e posibilă, dar nu suntem în negociere directă a unei date. Ca şi în cazul vizitei lui Ioan Paul al II-lea este nevoie, pe lângă o invitaţie din partea şefului statului român, şi de o invitaţie ecumenică din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Preafericitul părinte Daniel este o personalitate a ecumenismului mondial şi cred că va aborda cu multă atenţie acest subiect. Dar probabil că şi Patriarhia Ortodoxă Română îşi doreşte ca Vaticanul să recunoască Biserica Ortodoxă Română din Italia printre cultele susţinute de statul italian, statut oficial, pe care deocamdată nu îl are.

2 Scutul antirachetă. S-a pus mereu în discuţie dacă Rusia a ştiut că vom participa la acest proiect. Din informaţiile de care dispunem, rezultă că partea americană a avut un dialog pe această temă cu Moscova şi că pe acest canal americano-rus s-au transmis o serie de detalii. Mai mult, Washingtonul a şi invitat Rusia să se alăture acestui sistem. După anunţul nostru, am avut o întâlnire cu ambasadorul Federaţiei Ruse şi i-am reamintit că e un sistem eminamente defensiv.

3 Ucraina. Noi, în primul rând, ne-am bucurat că alegerile au fost corecte, după standardele OSCE şi ale observatorilor internaţionali. Vom continua să sprijinim apropierea Ucrainei de structurile euroatlantice. Ne bucurăm că domul Ianukovici a făcut prima vizită externă la Bruxelles şi că semnalul a fost clar, cel puţin în materie de orientare europeană. Sperăm să constatăm şi alte semnale pozitive, cum ar fi cele legate de drepturile persoanelor aparţinând comunităţii româneşti din Ucraina precum şi că, în privinţa Canalului Bâstroe, se vor supune normelor internaţionale.

4 Extrădări. În cazul Nicolae Popa, cererea de extrădare a fost făcută şi trebuie să urmărim reacţia autorităţilor judiciare indoneziene. Deocamdată. La fel în cazul Necolaiciuc.Nu vreau să intrăm în detalii de această natură. Sunt proceduri în curs.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite