Guvernul Boc a introdus o serie de taxe mari şi a mărit unele impozite / Vezi care sunt categoriile afectate

Guvernul Boc a adoptat ieri o serie de modificări la Codul Fiscal ce prevăd introducerea unor taxe şi impozite mai mari. Principalii contribuabili afectaţi de aceste modificări sunt cei care au venituri din activităţi independente, angajaţii care primesc tichete de masă şi tichete cadou.

Beneficiarii unor venituri din drepturi de autor vor fi nevoiţi să suporte un impozit mai mare provenit din aplicarea unei cote mai ­mici a cheltuielilor deductibile, dar şi din plata contribuţiilor sociale.

Citeşte şi:
Guvernul a modificat Codul Fiscal/ Companiile de stat vor vira bugetului 90% din impozitul pe profit

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat ieri că Guvernul a modificat actualele prevederi ale Codului Fiscal pentru a lărgi baza de impozitare. „Beneficiarii de venituri independente vor avea obligaţia de plată a contribuţiilor individuale la o sumă care se limitează la cinci salarii medii brute pe economie", a declarat Vlădescu.

În plus, cota de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală va fi redusă de la 1 iulie la 20% din venitul brut, faţă de 40% în prezent. Nici tichetele de masă, cele cadou şi cele de vacanţă nu scapă de aplicarea impozitului cu 16%, valoare care ar trebui suportată de angajat, a mai anunţat Vlădescu.

Venituri mai mici vor avea şi cei care desfăşoară activităţi pe piaţa de capital sau cei care au depozite bancare. Şi la capitolul venituri din jocuri de noroc taxarea a fost modificată - acestea vor fi impozitate cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor. Potrivit lui Vlădescu, prin măsurile aplicate, statul va face o economie anuală de 0,3% din PIB.

Companiile de stat, „lovite" la cheltuieli

Miniştrii Cabinetului Boc au primit ieri un nou termen pentru a prezenta un plan de reducere a organigramei din ministere şi din agenţiile din subordine. „Am discutat cu premierul, însă abia săptămâna viitoare se va lua decizia finală în privinţa reducerii posturilor", a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely.

Miniştrii au avut termen până vinerea trecută să finalizeze planul de reduceri, însă foarte mulţi au venit ieri cu temele nefăcute, ne-au declarat surse guvernamentale. Întrebat dacă a prezentat planul de reorganizare a ministerului Vlădescu, a afirmat că nu are o propunere finală. „M-am gândit şi mă gândesc încă", a spus acesta. Şi premierul Emil Boc a confirmat faptul că Guvernul se află în acest moment „în perioada de analiză".

Guvernul a decis ieri să impună reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în companiile de stat. „Până la sfârşitul anului, companiile cu capital integral sau majoritar de stat nu pot achiziţiona maşini şi nu pot înlocui piesele de mobilier mai vechi", a declarat premierul Emil Boc la finalul şedinţei de guvern. Companiile de stat vor fi obligate să vireze 90% din profit bugetului de stat, faţă de 50% în prezent. Guvernul nu a luat însă o decizie cu privire la salariile din companiile de stat.

Testul Parlamentului

Modificările aprobate ieri la Codul Fiscal ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie, însă Ministerul de Finanţe are la dispoziţie 30 de zile de la publicarea în „Monitorul Oficial" pentru a redacta normele metodologice, se arată în Ordonanţa adoptată de Executiv.

În plus, actul normativ ar putea suferi modificări în Parlament, în cadrul dezbaterilor din comisii sau chiar în cadrul discuţiilor din plenul celor două Camere. Decizia Guvernului de introducere a unor noi impozite survine adoptării măsurilor de austeritate - reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor.

Munca la negru va înflori şi mai mult

Noile reglementări privind Codul Fiscal vor aduce mai mulţi bani la buget, dar vor diminua veniturile salariaţilor şi ale lucrătorilor independenţi. De la 1 iulie, tichetele de masă sunt considerate venituri şi, prin urmare, vor fi impozitate cu 16%, sumă pe care o suportă angajatul. Astfel, dacă o persoană primeşte tichete de masă în valoare de 100 de lei, el pierde la salariu 16 lei. În ceea ce priveşte contractele de drepturi de autor, lucrurile sunt mai complicate, spun experţii fiscali.

Statul a operat în cod schimbări care ar trebui să delimiteze activităţile independente ale Persoanelor Fizice Autorizate şi lucrători lor independenţi plătiţi numai pe drepturi de autor, salariaţii care pe lângă contractele de muncă beneficiază şi de cele de drepturi de autor.

Până acum, 40% din sumă era dedusă din contractele de drepturi de autor, restul fiind taxat numai cu impozitul pe venit. Potrivit noii ordonanţe, angajaţii şi angajatorii trebuie să plătească în solidar contribuţiile sociale. Adică, o dată angajatul va plăti 10,5% contribuţii la pensii, plus 5,5% asigurările de sănătate şi 0,5% fondul de şomaj, pe lângă impoziul de 16% pe care îl plătea până acum. Iar angajatorul va suporta şi el încă 20,8%, contribuţie la pensii.

Cei care desfăşoară activităţi independente vor plăti şi ei contribuţiile de 16,5% la bugetul asigurărilor sociale (fond pensii, şomaj şi sănătate). Până acum plăteau doar impozitul pe venit.

Pentru sumele care depăşesc valoarea a cinci salarii medii brute pe economie nu se plătesc contribuţii la pensii. În România, aproximativ 550.000 de persoane sunt plătite pe drepturi de autor şi convenţii civile, circa 80.000 dintre aceşti având venituri exclusiv pe contracte de cesiune a drepturilor de autor.

Liderii patronatului întreprinderilor mici şi mijlocii sunt stupefiaţi de faptul că persoanele care au venituri din activităţi independente vor plăti contribuţii de asigurări sociale individuale, similare celor achitate de orice angajat, de 16,5%. Liderii patronali spun că munca la negru va înflori şi mai mult.

Oamenii se vor angaja pentru câteva luni

„Dacă vii la mine să-mi faci curăţenie sau să-mi repari instalaţia sanitară, de ce trebuie să-ţi plătesc şi dările la stat? N-o să-ţi plătesc decât la negru, cu bani în mână, pentru că eu nu ştiu dacă activitatea ta se încadrează sau nu la categoria celor independente. Per ansamblu, această măsură va avea un efect şi mai rău decât impozitul minim, iar la buget nu se vor mai aduna deloc bani de pe urma întreprinzătorilor mici", ne-a declarat Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor. El crede că oamenii se vor angaja pentru câteva luni, apoi vor ieşi în şomaj şi vor munci la negru - lucru care va diminua bugetul, nu îl va spori.