Taxa auto, fentată bulgăreşte

Întreprinzătorii români îşi deschid „multinaţionale“ specializate în înmatricularea maşinilor second-hand în Bulgaria. Zilnic, mii de români contribuie la bugetul  Bulgariei, înmatriculându-şi maşinile în ţara vecină, ajutaţi de firme specializate sau de samsari.

În urma cererilor în masă a şoferilor români de a-şi înmatricula maşinile în Bulgaria, în ţara vecină s-a creat o adevărată industrie: traducătorii, notarii, cei care se ocupă cu micile servicii (transportul autoturismului la poliţie, la asigurări, la inspecţia periodică), cei care au garaje pentru depozitarea autoturismelor care urmează să intre în sistem şi angajaţii bulgari ai firmelor făcute de români şi contabilii câştigă acum copios de pe urma triplării taxei auto româneşti.

„Beneficiarii“ taxei de poluare

Niculae Vornicu voia, acum un an, să pună pe picioare o afacere interesantă. Povesteşte că ideea lui era să aducă maşini mai vechi (dar ieftine) pe care să le vândă studenţilor sau persoanelor cu venituri mai mici.

Fiindcă a apărut taxa de poluare, afaceristul a schimbat tactica: şi-a făcut “multinaţională” ca să înmatriculeze maşini.  “Chiar nu-mi place să fac genul ăsta de business, dar taxa mi-a dat peste cap toate planurile”, povesteşte Vornicu.

Fentarea taxei de poluare este mijlocul prin care societatea lui Vornicu încasează bani, ca profit în urma unei activităţi economice. Schema e simplă: maşina second-hand, cumpărată din Occident, este dusă la Ruse şi înmatriculată pe societatea bulgară a lui Vornicu.

Apoi, autoturismul este închiriat de societatea bulgară uneia dintre firmele din România care aparţine tot omului de afaceri.

Iar ultimul pas este ca SRL-ul românesc să facă un act de comodat cu beneficiarul. Cercul se închide, astfel, iar proprietarul maşinii scapă de plata taxei de poluare şi poate circula liniştit prin România chiar dacă are numere de Ruse.

Serviciul costă în jur de 1.000 de euro, iar profitul net al firmei – aşa cum spune chiar Niculae Vornicu – este de 300 de euro.  “Înainte aveam 2-3 solicitări într-o lună. Acum avem câte 10-20, pe zi”, spune Niculae Vornicu.

Mină de aur pentru bulgari

Vornicu susţine că hotărârea luată de Guvernul de la Bucureşti a creat o adevărată industrie în Bulgaria. “E un lanţ întreg de oameni care trăiesc din manevra asta.

Sunt traducătorii, notarii, cei care se ocupă cu micile servicii (transportul autoturismului la poliţie, la asigurări, la inspecţia periodică) sau cei care au garaje pentru depozitarea autoturismelor care urmează să intre în sistem.

Mai sunt angajaţii bulgari ai firmelor făcute de români şi contabilii. Ăştia din urmă ne jupoaie. Unui român care şi-a făcut firmă îi cer 250 de euro pe lună, unui bulgar – 150 de euro. Aşa că mai toţi românii merg în parteneriat cu un bulgar”, povesteşte Vornicu.

Acesta ştie şi cum funcţionează industria românilor axaţi pe înmatriculări în Bulgaria: cei din Constanţa, Dolj, Prahova şi Bucureşti şi-au înfiinţat firme, iar cei din Giurgiu, Teleorman şi Călăraşi lucrează singuri, ca intermediari. Riscul este unul singur – cel care a apelat la schemă se poate trezi cu maşina radiată.

Metoda se aplică în cazul în care beneficiarul nu îşi plăteşte dările anuale. Asta, deoarece, cel care apelează la sistem trebuie să plătească, pe lângă cei aproximativ 1.000 de euro pentru înmatriculare,impozitul, asigurarea şi ITP-ul.

Acestea sunt dări care se plătesc anual la Ruse, de către reprezentanţii societăţii care a comodat autoturismul.

Ungaria, comisioane mai mici

Pentru înmatricularea de maşini second-hand în Ungaria, românii se fac fraţi cu ungurii.

„Plătesc cetăţenilor unguri 130-150 de euro pentru a înmatricula maşini pe numele lor. Este ca în Bulgaria, însă impozitul anual pe maşină este mult mai mare. Aproximativ 300-350 de euro”, spune Alexandru Magieş, care are o firmă de înmatriculări în Timişoara.

„Noi nu încurajăm înmatriculările în Ungaria, pentru că pierdem bani”. Taxa de poluare în Ungaria ajunge la 1.000 – 1.200 de euro la automobilele second-hand, în funcţie de vechime, fiind mult mai mică decât cea din România.

Înainte aveam 2-3 solicitări într-o lună. Acum avem câte 10-20 pe zi. E un lanţ întreg de oameni care trăiesc din manevra asta. Sunt traducătorii, notarii, cei care se ocupă cu micile servicii sau cei care au garaje pentru maşinile
care urmează să intre în sistem

Niculae Vornicu
patron firmă intermedieri

Noroc cu bulgarii!
(Mihaela Floroiu)

Daniel Urucu (36 de ani), din Giurgiu, şi-a cumpărat o maşină cu numere bulgăreşti. Un WV Golf IV din 2000, cu  5.000 euro. Maşina a fost cumpărată “la gata” din Giurgiu.

„Noroc cu bulgarii. Actele şi procura la notariat le-am făcut în Ruse, astfel că am dreptul la rândul meu să vând maşina“, spune Daniel. Cumpărătorul descrie şi filiera bulgărească.

„Am fost condus la acelaşi proprietar care a vândut maşina în Giurgiu, care mi-a făcut actele, însă pe acte nu a specificat suma, ci a scris doar că a primit de la mine «suma pe care am convenit-o şi nu mai am pretenţie la alţi bani».

Plătesc impozit, asigurare şi verificare, anual în Bulgaria, iar toată această cheltuială nu se ridică la nici 100 de euro, cu drum cu tot“, explică Daniel Urucu.

Giurgiuveanul arată şi un artificiu legislativ: „Mai nou, se face, pe lângă procură, şi actul de vânzare/cumpărare, pentru a se evita anumite neînţelegeri. În câteva zile voi merge la Ruse pentru semnarea acestui contract. Am vorbit cu bulgarul şi totul este ok”.

Actele şi procura le-am făcut în Ruse

Daniel Urucu,
cumpărător