Târgul de la Negreni, în lei, forinţi şi euro

Veche de sute de ani, tradiţionala manifestare de toamnă din judeţul Cluj a spart şi în acest an barierele monetare şi culturale. Târgul de toamnă de la Negreni a înregistrat anul acesta un record de participanţi: peste 1.000 de comercianţi şi peste 10.000 de cumpărători.

Manifestarea, care ţine o săptămână, a atins apogeul sâmbătă şi duminică. Colecţionari de cele mai felurite obiecte s-au strecurat printre patefoane, mobilă de epocă sau unelte ţărăneşti. Statuete şi săbii de cavalerie erau aliniate pe malul apei, iar tablourile şi pendulele de epocă spânzurau de maşini.

Insigne din epoca socialistă şi camere foto venerabile s-au amestecat cu plăcuţele de înmatriculare auto din alte vremuri. Vedetele târgului au fost, totuşi, păpuşile de porţelan, înveşmântate cu haine ungureşti şi româneşti, produse în judeţul Cluj, dar şi instalaţiile de cupru pentru distilat alcool.

Cosmopolitism

Tiberiu Gabor din Târgu-Mureş s-a plâns că ţăranii nu au reacţionat pe măsură, la anunţul privind creşterea cantităţii de tărie care poate fi produsă în gospodărie. „Le-am adus cazane noi şi anunţul din ziar, privind modificarea codului fiscal”, ne-a spus Gabor. Ţăranii se pare însă că erau demult pregătiţi cu logistica. Aşa că, din loc în loc, petice de hârtie anunţau preţurile cu care putea fi achiziţionată palinca: 20-25 de lei litrul.

Majoritatea comercianţilor acceptau plata în trei monede: lei, forinţi şi euro. „Sunt mulţi turişti şi comercianţi din Ungaria, Austria sau Germania, aşa că nu am avea decât de pierdut dacă nu am accepta forinţi sau euro”, ne-a spus un comerciant de scoici. În ce priveşte antichităţile, acestea se vindeau aproape exclusiv în euro. 

Haine tradiţionale pe porţelan de China

Păpuşile de porţelan s-au întrecut atât la preţ cât şi la veşminte. Elisabeta Gaspar Kis crează haine specifice portului maghiar, la Viştea, de mai mulţi ani. Porţelanul vine direct din China şi pe el se croieşte cămaşa şi fustiţa, în culorile tradiţionale. La mică distanţă, Ramona Silaghi oferea cumpărătorilor aceleaşi păpuşi, îmbrăcate însă în costume populare cu tricolorul românesc. Preţurile diferă, în funcţie de mărimea păpuşii, de la 20 la peste 100 de lei.

Reţeaua de curent, suprasolicitată

Radu Secan, secretarul Primăriei Negreni ne-a declarat că guvernul ar trebui să se implice mai mult în organizarea târgului. Autorităţile locale s-au implicat în amenajarea de de standuri, alei, introducerea unor utilităţi în zonă, dar au fost depăşite de amploarea manifestării.

Reţeaua de curent electric suprasolicitată a căzut şi a făcut dificilă susţinerea unui program artistic pentru participanţii la târg. Târgul este cunoscut după denumirea de „Fechetău”, de provenienţă maghiară. Manifestarea este atestată încă din secolul al XVIII-lea.

Colecţia de clarinete

Gheorghe Rebeleş din Carei se recomandă ca cel mai mare colecţionar de instrumente muzicale de suflat din ţară - peste 20 de clarinete, saxofoane sau taragoturi. A fost cioban peste 40 de ani, iar apoi a cântat şi într-o fanfară. Acum a scos la vânzare o parte din colecţie, pentru a-şi cumpăra un taragot de firmă, în locul unuia care i-a fost furat.

Ceasuri reparate la minut

Ludovic Gyengye  repară pe loc ceasuri, de peste şase decenii. Vine la Negreni de 25 de ani. „A devenit mai mult o excursie, pentru că dispar clienţii. Acum toţi au ceasuri pe telefon, calculator. Doar cei cu cadouri şi amintiri mai păstrează ceasuri clasice”, spune Gyengye. A învăţat din familie meseria, dar nu are pe nimeni să lase în locul său. Toţi cei 20 de ucenici ai săi au ales meserii mai bănoase.

Ovidiu Uscat, la tarabă

La marginea târgului, una din vedetele „Canalului de Ştiri”, clujeanul Ovidiu Uscat stătea tacticos pe un scaun, în mijlocul unui depozit de haine. „Cu criza asta mondială, mai facem şi noi un ban”, ne-a explicat el amuzat. Copilul său ştie exact cât au strâns: 250 de lei în câteva ore. Printre încălţăminte, jeanşi şi pulovere Uscat şi-a scos pe tarabă şi şapca pe care o purta întoarsă la TV.