FOTO Leleşti, comuna care arată ca o garnizoană

Comuna Leleşti arată ca o garnizoană: la muncă, la birt, pe uliţe, ţăranii poartă uniformă militară. Şi sunt tare mândri de asta! Le-au primit gratis, de la unităţi militare din Târgu-Jiu şi Bucureşti. „Unde mergi, nea Ioane?”, „La război!”, răspunde nea Ion, purtându-şi sapa şi raniţa pe umeri. Dialogul este unul cât se poate de normal, de când sătenii au primit uniformele.

Nea Ion Truşcă se pregătea ieri de sapă. Îl aşteptau în soarele câmpului vreo două hectare de porumb, ca să le scape de iarba crescută din plin în urma ploilor. Femeia lui i-a aranjat atent raniţa de armată în spate. I-a pus în ea două ouă, o bucată de şuncă, una de brânză, câteva fire de ceapă şi ceva pâine. Nu a uitat nici sticluţa cu ţuică, care îi dă omului ei putere. Nea Ion are haină militară pe el, parcă s-ar pregăti să plece la război.

Vezi aici imagini cu ţăranii din judeţul Gorj care merg la sapă în haine militare

Locuitorii din Mîndreşti vor să fie ţărani

Dar nu e aşa. Îşi ia în spate şi sapa, îşi aranjează bine basca de culoare kaki şi pleacă la câmp. Primăria din localitatea gorjeană a împărţit fiecărei familii câte un echipament militare care constă în: raniţă, sac de merinde, trei perechi de izmene, pulover, cămaşă, mănuşi, centură şi foaie de cort. Sunt folosite, dar nu contează.

„Sunt de calitate"

Soţii Truşcă sunt mulţumiţi de lucrurile pe care le-au primit, cu toate că sunt de culoare kaki. Nevasta lui Ion, Iulia (63 de ani), îşi pune întotdeauna cămaşa de armată când se ocupă de treburile gospodăreşti. „E bună pentru că ţine la murdărie. E şi un material bun în ea, că nu se rupe uşor. Nu vedeţi că prin comerţ nu mai poţi să găseşti nimic de calitate? Tot ce am primit sunt ca noi. Sunt foarte bune, îmi amintesc de stofele de altă dată!", a spus femeia.

Ion îşi aduce aminte că nu a avut nici măcar în armată parte de un aşa echipament: „Pe vremurile alea, am avut o centură din material textil, nu din piele, cum am primit acum. Era bine dacă aveam o centură din asta, e rezistentă! Şapca e potrivită că mă fereşte de soare, iar raniţa o iau când plec la sapă sau cu animalele la păscut. Bag în ea o sticlă cu ţuică şi mâncare. Este tare încăpătoare".

Iulia Truşcă i-a pus soţului în raniţă mâncare şi o „gură“ de ţuică

Două case mai jos, vecina soţilor Truşcă, Maria Nistor (68 de ani), trăieşte singură de ani buni, iar ca venit are doar un ajutor social. A primit şi ea un echipament militar complet. Bătrâna se îmbracă în cămaşa militară, îşi ia raniţa în spinare şi porneşte la luptă. Trebuie să-şi ducă vacile la păscut, dar ia cu ea şi sapa, că la întoarcere trece pe la via din câmp, o mai fi crescut ceva iarbă prin ea.

„Sunt bune hainele, prin gospodărie îmi sunt de mare folos. Am un nepot căruia o să-i mai dau din ele, izmene, cămăşi, că am de ajuns. Mănuşile sunt bune mai ales iarna, că le mai dau la animale de mâncare şi nu-mi îngheaţa mâinile. Iarna trecută a fost ger rău, era bine dacă le aveam! În viaţa mea nu am mai primit ceva gratis, dar astea m-au dat pe spate! E bine că soldaţii s-au gândit să le dea degeaba, decât să le arunce!", a spus bâtrâna.

„Sunt mândru de haina militară primită şi să ştiţi că eu bat pas de front şi mânuiesc arma mai bine decât cei tineri. Chiar i-am propus primarului să înfiinţeze un pluton care să defileze prin sat, la zile de sărbătoare. Ar putea să ne facă şi nişte puşti din lemn, că tot avem atelier de tâmplărie în sat", a spus un alt vecin, Ilie Dospinoiu (71 de ani).

Echipament standard la cârciumă: chipiu şi vestă de la Armată

1.100 de echipamente militare

Primăria comunei Leleşti a primit 1.100 echipamente militare scoase din folosinţă de la Armata Română. Marian Rotaru, primarul localităţii, spune că a făcut adrese către Ministerul Apărărării Militare, iar întocmirea actelor a durat patru luni: „Am aflat, în toamna anului trecut, de la un coleg, primar al unei comunei din Prahova, de posibilitatea de a primi în mod gratuit, de la unităţile militare, diverse articole de îmbrăcăminte şi lucruri, care ar putea fi folositoare într-o gospodărie. Am întocmit diverse situaţii privind starea materială a locuitorilor. Cam patru luni au durat actele. Echipamentele au fost primite luna trecută. Le-am luat de la două unităţi militare din Bucureşti şi de la cea din Târgu-Jiu". A urmat apoi emiterea unei hotărâri a Consiliului Local privind distribuirea obiectelor.

Primarul Marian Rotaru spune că s-au împărţit o parte din echipamente, urmând ca oamenii să vină şi să ridice şi restul: „Oamenii sunt mulţumiţi. Sacul de merinde este foarte bun pentru că pot să bage în el sticla cu ţuică şi mâncare atunci când sunt plecaţi la muncă".

La birt, numai în haină militară

Anul trecut, în primăvară, şi locuitorii comunei Galicea, judeţul Vâlcea, au adoptat ţinuta militară în urma donaţiilor de la Armată. Sătenii se plimbau ţanţoşi pe uliţe, îmbrăcaţi cu mantale militare. Unii dintre ei, în căruţă sau pe jos, se salută milităreşte, cu degetele la chipiul care a înlocuit fesul.

Pe principiul „tot ce e gratis e bine-venit", cetăţenii din Galicea au primit bucuroşi, anul trecut, vestea că Primăria le face cadou straie ale Armatei Române. S-au întocmit tabele, iar mantalele, raniţele şi chipiurile au fost distribuite fără discernământ.

Cine a vrut să ia, a luat. Cei care au apucat nu au pierdut ocazia de a se plimba băţoşi cu ele prin sat, de a le folosi ca uniformă de lucru ori ca „ţinută obligatorie" la cârciumă. Că era zi ori noapte, pe uliţe vedeai cum trece câte o nălucă sau o umbră pe bicicletă, cu mantaua fluturând, de oprea respiraţia băbuţelor mai slabe de inimă.

În Galicea, sătenii sunt deja obişnuiţi cu mantalele kaki

Până şi fetele de măritat erau fluierate, pe înserat, pe la porţi de junii îmbrăcaţi în verde, „marţieni" sau „verzişori", cum i-au botezat repede hâtrii satelor. Şi dacă boii sau caii de la căruţă erau tentaţi la început să-i muşte de bonete, acum s-au obişnuit, că s-a făcut anul de când, pentru stăpânii atelajelor, uniforma verzuie a devenit uniformă de lucru la câmp.

Cârciumarii spun că ai naibii aceştia!, „marţienii" din comuna vâlceană, au început să bea bere numai din sticle verzi. „Să ne asortăm!", au explicat veseli militarii de pe uliţele satului.