Sute de bistriţeni contestă proiectul centurii

Contestatarii susţin că şoseaua va distruge o pădure şi le ameninţă proprietăţile. Şeful Agenţiei de Protecţie a Mediului, Ştefan Mureşan, le dă dreptate contestatarilor şi crede că proiectul trebuie să suporte modificări pentru a obţine autorizare.

Perspectiva unei şosele de centură care să străbată zona Codrişor i-a înfuriat pe locuitorii caselor şi a vilelor rezidenţiale care locuiesc în apropiere. Oamenii reproşează Primăriei Bistriţa că nu i-a consultat şi nici nu i-a informat despre existenţa acestui proiect, despre care au aflat zilele trecute din presă. Mai mulţi locuitori de pe străzile Codrişor, Ioan Vidu şi Mihai Viteazul s-au adunat, aseară, în apropierea Hotelului Cora pentru a se sfătui ce au de făcut. Deja, circa 600 de persoane au trimis contestaţii înpotriva proiectului pe adresa Agenţiei de Protecţie a Mediului.
„Nu avem nimic împotriva ideii unei şosele de centură în Bistriţa, avem nevoie de aşa ceva, dar actuala variantă este una foarte proastă. Nu poţi distruge o pădure şi mediul ca să-ţi faci şosea“, spune Vasile Votciuc, proprietarul unei case situate pe strada Mihai Viteazul.
Elena Gabor, o pensionară care locuieşte din copilărie în zonă, se teme pentru siguranţa caselor. „Noi avem aici o mare problemă cu alunecările de teren. Primăria ar trebui să ia măsuri pentru stoparea alunecărilor, nu să autorizeze lucrări de intervenţe aici. Şi acum ne trezim aici cu şosea de centură?“, protestează pensionara.
Vasile Bindea a cumpărat în luna mai o vilă din apropierea pantei care duce în Pădurea Codrişor. Potrivit noului proprietar, valoarea de piaţă în zonă este cuprinsă între 1.000-1.500 de euro metrul pătrat construit, în pofida crizei.

Cea mai scumpă zonă rezidenţială

„Casa mea are cam 310 metri pătraţi. Vă daţi seama ce se va întâmpla dacă în apropiere va trece o şosea de centură cu patru benzi şi viaduct?“, se plânge bistriţeanul. Oamenii din zonă au semnat deja plângeri pe adresa Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) şi sunt hotărâţi să se opună din răsputeri proiectului. În replică, reprezentanţii SC Iptana susţin că nu există motive pentru care proiectul să fie respins. „Proiectul este bine întocmit, nu văd de ce nu am primi avizul APM“, spune directorul Gabriel Bulgariu, de la divizia de Drumuri a SC Iptana Bucureşti.
Şedinţa de analiză tehnică a fost amânată
Proiectul elaborat de SC Iptana, compania bucureşteană căreia Compania Naţională de Drumuri, beneficiarul lucrării, i-a încredinţat studiul de fezabilitate, nu a  intrat miercuri în şedinţa de analiză a Agenţiei de Protecţie a Mediului. Directorul interimar al APM, Ştefan Mureşan, spune că a solicitat proiectantului alte informaţii şi că, probabil, săptămâna viitoare se va face o primă analiză.
„După 30 de zile de la această şedinţă, Iptana va trebui să prezinte un raport care va intra în deznbatere publică“, explică Mureşan. „Oamenii de acolo au tot dreptul să fie neliniştiţi pentru că şi-au gândit proiectul de viaţă acolo, iar acum totul se dă peste cap. Oricum se va intra în procedură serioasă şi trebuie să se ţină cont de părerile oamenilor“, crede directorul de la APM.