Superlaser românesc

adevarul

Publicat: 18.10.2009 20:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 15:27

Cel mai puternic laser din lume va opera la Măgurele şi ar putea folosi la distrugerea tumorilor canceroase şi a deşeurilor. Institutul de la Măgurele va găzdui cea mai mare investiţie ştiinţifică din România. Construcţia celui mai puternic laser din lume va începe în anul 2011 şi va costa 280 de milioane de euro. CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

Mai citeşte şi:

Lucrările de construcţie ale superlaserului de la la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele vor dura patru ani, însă primele aplicaţii practice ale noii investiţii se vor contura abia după anul 2020.

România a candidat şi a fost acceptată în proiectul de cercetare european ELI (Extreme Light Infrastructure), la care participă 12 ţări: Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Grecia, Portugalia, Spania, Polonia, Lituania, Cehia, Ungaria şi România, plus două ţări cu statut de observator – SUA şi Japonia. Directorul general al IFIN Măgurele, dr. Nicolae Zamfir, ne-a explicat acceptarea României prin faptul că ţara noastră este a cincea putere europeană (după Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia) în domeniul cercetărilor de fizică nucleară.

Parteneriat România - Ungaria - Cehia

Proiectul ELI urmăreşte construirea unui laser de cel puţin 100 de ori mai puternic decât oricare laser existent în acest moment pe Terra. Una dintre fazele dezvoltării proiectului va fi construirea unor lasere de putere intermediare, de ordinul a 10 petawaţi (1 petawatt = 10 la puterea 15 waţi), în trei state – România, Ungaria şi Cehia.

Laserul din România va fi instalat într-o hală care se va ridica în apropierea Bucureştiului, în incinta IFIN. Construcţia se va derula între anii 2011-2015, apoi se vor desfăşura experimente ştiinţifice, iar primele aplicaţii practice ale noului laser vor putea fi demonstrate după anul 2020.

Viitorul laser de la Măgurele va funcţiona împreună cu acceleratorul Van de Graaff Tandem, care există deja pe platforma IFIN. Acceleratorul a fost construit în 1972 şi a fost modernizat în ultimii doi-trei ani. Întreaga aparatură este protejată într-o hală cu pereţi de beton groşi de 110 centimetri.

Echipamentul serveşte în prezent la accelerarea ionilor grei, folosind tensiuni de 9 milioane de volţi. După inaugurarea laserului ELI, fasciculul laser cu diametrul de câţiva microni va fi trecut prin acceleratorul tandem şi va ajunge astfel la o putere foarte mare. Un accelerator aproape identic cu cel de la IFIN Măgurele există la Universitatea din Köln. Specialiştii germani vin deja să lucreze la Măgurele, alături de fizicienii români.

Fasciculul laser va avea diametrul de câţiva microni

„Oamenii pe care îi avem aici, unii cu doctorate luate în străinătate, sunt chiar mai bine pregătiţi decât vesticii”, consideră şeful Departamentului de Fizică Nucleră din IFIN, dr. Nicolae Mărginean. El însuşi a lucrat timp de opt ani în Italia, la Padova: „În laboratorul meu erau la un moment dat zece români”. S-a întors în România pentru că avea de ales între a instrui studenţi italieni sau români, şi a preferat cea de a doua variantă.

Asupra utilizărilor practice ale marelui laser de la Măgurele se fac acum diverse speculaţii. O posibilă utilizare ar fi în domeniul tratării cancerului, iar o altă utilizare ar fi pentru anihilarea deşeurilor radioactive. De exemplu, tratarea cancerului se face în prezent prin hadronoterapie, procedeu care necesită un ciclotron. Un singur ciclotron costă 50 de milioane de euro. „Dar dacă acelaşi fascicul de protoni, necesar pentru distrugerea tumorii canceroase, va putea fi produs de un laser, fiecare spital ar putea avea aşa ceva”, consideră directorul general al IFIN.

Există riscul unui eşec

Din păcate, există riscul ca nici una dintre aplicaţiile practice preconizate în prezent pentru marele laser din România să nu fie confirmată de cercetările ştiinţifice. Din acest motiv directorul general al IFIN sugerează ca România să detaşeze pentru programul ELI doar un mic număr de fizicieni şi o grupă de studenţi.

În cadrul IFIN, de programul ELI se ocupă acum un grup format din cinci - şase cercetători, „cei mai buni fizicieni nuclearişti”. Fondurile alocate de România pentru ELI vor fi de circa 280 de milioane de euro, adică de peste două ori mai mult decât bugetul întregii cercetări româneşti, nu doar a celei nucleare, pe anul 2009. „E foarte mult, dacă nu iese nimic”, recunoaşte Nicolae Zamfir.

Pe plan mondial, laserele au însă aplicaţii practice remarcabile. Unele dintre cele mai spectaculoase (fără legătură cu proiectul ELI) sunt cele militare.

De exemplu, în SUA se cercetează posibilitatea de concentrare a 190 de fascicule laser în acelaşi punct, în scopul topirii unor obiecte aflate la foarte mare distanţă. Un asemenea procedeu ar permite distrugerea sateliţilor artificiali, iar fasciculul laser lansat de pe suprafaţa Terrei ar putea ajunge, teoretic, până la Lună.

Evoluţie

Laserul conceput în cadrul proiectului european ELI, care va fi inaugurat în anul 2015, va funcţiona alături de acceleratorul Van de Graaff Tandem de la IFIN Măgurele, vechi de aproape 40 de ani. Acceleratorul a fost modernizat în ultimii trei ani.

România, prea săracă

România a fost acceptată şi într-un alt organism ştiinţific, CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare), dar a ratat participarea. Ca membru CERN, România are de plătit o cotizaţie de zece milioane de franci elveţieni pe an. “Guvernul Tăriceanu ne-a promis banii, Guvernul Boc ne-a spus că nu are aceşti bani”, ne-a declarat Nicolae Zamfir. Alte ţări au transformat însă participarea la CERN într-o afacere. De exemplu, Finlanda asigură toată cantitatea de hârtie pentru CERN şi câştigă mai mulţi bani decât cotizaţia anuală.