Sulful, judecat de ecologişti

Pulverizarea unor particule în stratosferă scade temperatura aerului, dar distruge stratul de ozon Una dintre metodele de răcire artificială a Pământului e contestată de ecologişti. Sulful

Pulverizarea unor particule în stratosferă scade temperatura aerului, dar distruge stratul de ozon

Una dintre metodele de răcire artificială a Pământului e contestată de ecologişti. Sulful aruncat în atmosferă distruge protecţia Terrei faţă de ultraviolete.

În opinia unor cercetători, injectarea cu particule de sulf a stratosferei este tot o formă de poluare. Şi, ca orice inginerie climatică, metoda prezintă şi aspecte negative care trebuie foarte atent evaluate înainte de a fi aplicată.

Într-un studiu publicat în "Science Express", cercetătorul Simone Tilmes, de la National Center for Atmospheric Research (NCAR), afirmă că "refacerea găurii din stratul de ozon de deasupra Polului Sud ar putea fi încetinită cu câteva decenii, iar deasupra Polului Nord s-ar produce pierderi semnificative de ozon, dacă asupra acestor zone ar fi utilizată metoda injectării stratosferei cu particule de sulf".

Modelul erupţiilor vulcanice

Ideea injectării unor mari cantităţi de particule de sulf în stratosferă este analizată de Paul Crutzen, laureat al Premiului Nobel, şi de alţi cercetători. În opinia lor, procedeul ar trebui utilizat cu regularitate, împreună cu metodele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Susţinătorii metodei s-au inspirat de la un fenomen natural observat în timpul marilor erupţii vulcanice din trecut. Particulele de sulf eliberate în timpul erupţiei au determinat o răcire considerabilă la suprafaţa pământului.

Reversul medaliei

La rândul lor, Simone Tilmes şi echipa de cercetători de la NCAR au observat că utilizarea acestei metode, la poli, ar putea avea consecinţe total nedorite, din cauza temperaturilor scăzute din stratosfera polară.

Sub efectul acestor temperaturi scăzute, particulele de sulf determină în atmosferă o acumulare de gaze cu conţinut mare de clorofluorocarbon, cunoscute ca "CFC", care au un mare efect distructiv asupra stratului de ozon.

Stratul de ozon, doar un sfert

Se estimează că, în următoarele decenii, injectarea stratosferei cu particule de sulf ar putea distruge stratul de ozon de la Polul Nord, într-o poporţie care ar putea varia între un sfert şi trei sferturi din grosimea sa actuală.

Ceea ce va afecta întreaga emisferă nordică. După cum se ştie, în ultimii ani, gaura din stratul de ozon de deasupra Polului Nord, a cărei dimensiune era, în 2006, de aproximativ 29,5 milioane de kilometri pătraţi, s-a redus, în 2007, la 23 milioane de kilometri pătraţi, ca urmare a măsurilor luate prin Protocolul de la Montreal, semnat de 190 de state, de reducere a emisiilor de gaze "CFC", cu efect distructiv asupra stratului de ozon.

Refacerea ar putea fi oprită

Stratul de ozon s-a mai refăcut şi deasupra Europei de Nord, a sudului Rusiei, a sudului Franţei, în nordul Peninsulei Italice şi deasupra Argentinei. Dacă oamenii de ştiinţă ar fi de acord cu introducerea procedeului injectării în stratosferă a particulelor de sulf, acest proces pozitiv, care de abia a început să se manifeste, s-ar putea întrerupe.

Şi noi găuri ar apărea în stratul de ozon din atmosferă. Ceea ce ar creşte gradul de expunere a vieţii de pe Terra, efectul distructiv al ultravioletelor solare.

Injectarea cu sulf subţiază stratul de ozon

Relaţia care se petrece în atmosferă între particulele de sulf şi ozon a fost stabilită de cercetătorii de la NCAR, prin combinarea măsurătorilor experimentale şi a simulărilor pe computer

Dacă se folosesc particule mici de sulf, s-a estimat o reducere a stratului de ozon din emisfera nordică cu 100-230 Unităţi Dobson, în condiţiile în care grosimea sa actuală este de 300-450 Unităţi Dobson

În cazul utilizării particulelor mari de sulf, stratul de ozon s-ar subţia cu 70-150 Unităţi Dobson

Nevoia unor teste şi simulări complexe

Ross Salawitch, de la Universitatea din Maryland, coautor al studiului de la NCAR, a subliniat faptul că toate controversele ştiinţifice legate de metoda injectării în atmosferă a particulelor de sulf "evidenţiază cât de subtilă şi complexă este legătura dintre procesul încălzirii globale şi subţierea stratului de ozon".

Ea a precizat că, dacă până acum, aceste două subiecte erau tratate în mod separat, în prezent, toţi cercetătorii recunosc că este stringent necesar ca tot ce ţine de schimbările climatice şi de influenţele asupra mediului să fie analizate în toate corelaţiile şi interdependenţele dintre ele.

"Aplicarea metodelor de inginerie climatică trebuie să se facă după ce sunt testate toate ipotezele şi după ce s-au făcut studii şi simulări aprofundate".

Încălzirea globală şi subţierea stratului de ozon trebuie studiate împreună, ca fenomene profund intercorelate
Ross Salawitch,
profesor la Universitatea din Maryland