Miniştrii marionetă şi stimulentele nesimţite de la Finanţe
0
Directorii din minister au întreţinut în mod intenţionat sistemul de acordare a stimulentelor, pentru ca fiecare să-şi poată plăti clientela, potrivit lui Traian Băsescu. Foştii miniştri de Finanţe Traian Remeş şi Sebastian Vlădescu au cerut ca stimulentele să fie introduse în salarii, însă „capii” din minister au refuzat.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la emisiunea "După 20 de ani", transmisă de Pro TV, că doi miniştri de Finanţe, respectiv Traian Remeş şi Sebastian Vlădescu, au solicitat să se renunţe la sistemul de stimulente, iar capii Finanţelor din teritoriu şi de la minister au refuzat.
„Oamenii aceia (funcţionarii din Ministerul Finanţelor, n.r.) nu au dreptul să se revolte, pentru că au fost doi miniştri ai Finanţelor, Remeş şi Vlădescu, care s-au întâlnit cu capii Finanţelor şi cu sindicatele şi i-au întrebat: «Nu vreţi să trecem pe o grilă de salarizare corectă şi să renunţăm la sistemul de stimulente, care nu se ştie cât va mai merge?». Iar răspunsul sindicatelor din Finanţe, răspunsul capilor Finanţelor din teritoriu şi de la minister a fost: «Nu, menţinem sistemul clientelar». De ce? Acest sistem de stimulente îi face dependenţi de fiecare director, directoraş şi şef de serviciu", a spus şeful statului.Băsescu, legat de protestul de la Finanţe: A mai ieşit la suprafaţă o bubă clientelară, stimulentele. Şi actualul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat săptămâna trecută că Ialomiţianu a anunţat că „au fost multe semnale, inclusiv pe vremea lui Vlădescu, că aceste stimulente nu au fost acordate corect". Contactat de ziarul "Adevărul", Sebastian Vlădescu a refuzat să comenteze atât declaraţiile preşedintelui făcute la Pro TV, cât şi pe cele ale lui Ialomiţianu.
Sindicaliştii susţin că Băsescu minte
Liderii sindicaliştilor din Finanţe neagă acuzaţiile aduse de preşedintele Traian Băsescu. Ba, mai mult, Vasile Marica, liderul Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetare „Sed Lex", califică declaraţia şefului statului drept „o minciună": „Sindicaliştii au cerut întotdeauna introducerea stimulentelor în salariu. Inclusiv eu am făcut-o odată, la Cotroceni, la o întâlnire din 2009, când participa şi fostul ministru al Muncii, Marian Sârbu. Ei, guvernanţii, nu au vrut să facă asta", spune Marica. Potrivit acestuia, sindicatele au cerut o salarizare corespunzătoare şi diminuarea rolului stimulentelor, dar, zice Marica, PDL-iştii aveau interese mari pentru a păstra această practică. Întrebat de ce n-au făcut scandal până acum, de ce nu au povestit presei neregulile legate de stimulente, Vasile Marica spune că de la plecarea lui Adrian Năstase şi până la înlocuirea şefilor cu oamenii PDL, nu au mai fost probleme cu stimulentele: „Înainte aveam acces la listele cu stimulente să vedem dacă s-au acordat corect. După ce au venit PDL-iştii au apărut cazuri ca cel al lui Sorin Blejnar".
Stimulentele îi făceau pe cei de la Fisc, de exemplu, să se supună ordinelor primite de la şefii puşi politic. „Aşa a apărut plângerea aia penală împotriva şefului de la ANAF, Sorin Blejnar", spune Vasile Marica. Sindicalistul face trimitere la acuzaţiile aduse de câţiva subordonaţi şi oameni de afaceri care s-au plâns că Blejnar îi favorizează pe unii patroni şi îi hărţuieşte pe alţii, în funcţie de interesele sale.
Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), îşi explică la fel conservarea stimulentelor, indiferent de guvernare: „Noi am cerut includerea stimulentelor în salarii chiar şi la discutarea Legii salarizării. Până luna aceasta, niciun Guvern n-a acceptat ideea, fiindcă au dorit să conducă politic aceste instituţii. Existenţa stimulentelor le asigura obedienţa funcţionarilor şi le-a dat posibilitatea şefilor numiţi politic să-i controleze pe funcţionari".
I-ar fi ascuns lui Boc existenţa stimulentelor
Traian Băsescu a vorbit despre un sistem clientelar legal. "Oamenii ăştia nu fură banii, ci îi iau în baza unei legi. Marea problemă este să demontăm sistemul clientelar în toată administraţia", a declarat şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea, că i-a ascuns premierului existenţa sistemului de acordare a stimulentelor, menţionând că Emil Boc a aflat de acesta odată cu scandalul de la Finanţe.
"Oamenii ăştia nu fură banii, ci îi iau în baza unei legi. Marea problemă este să demontăm sistemul clientelar în toată administraţia."
Traian Băsescu preşedintele României
"Înainte aveam acces la listele cu stimulente să vedem dacă s-au acordat corect. După ce au venit PDL-iştii au apărut şi problemele."
Vasile Marica lider de sindicat
Remeş: Şi partidul lui Băsescu s-a opus eliminării recompenselor
Traian Remeş avertizează că oamenii capabili din Ministerul Finanţelor ar putea pleca dacă situaţia nu se remediază Foto: Marina Dohoi
Versiunea preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căreia foştii miniştri ai Finanţelor au solicitat renunţarea la sistemul de stimulente este confirmată de fostul ministru Decebal Traian Remeş. Acesta a adăugta însă că nu numai directorii din teritoriu s-au opus introducerii acestor stimulente în salariu, ci chiar şi membrii Guvernului. Fostul ministru al Finanţelor în Cabinetele Radu Vasile şi Mugur Isărescu a declarat ieri pentru "Adevărul" că, în perioada 1998 - 2000, a pledat pentru eliminarea stimulentelor şi recalcularea salariilor, însă cei care s-au opus au fost propriii colegi de guvern ( din care făcea partea şi PD-ul lui Traian Băsescu) şi parlamentarii, nicidecum sindicaliştii sau şefii finanţelor din teritoriu.
„Am dorit atunci, în repetate rânduri, să aduc grila de salarizare a angajaţilor la nivelul celor din sectorul bancar cu capital românesc şi al asigurărilor", a declarat Remeş. "Am dorit acest lucru din dorinţa de a-i face pe angajaţi mai puţin lacomi şi mai puţin tentaţi să caute cu orice preţ vinovăţii în rândul firmelor, mai ales că acestea puteau intenta procese ministerului, iar soluţionarea contestaţiilor dura foarte mult", a argumentat el. Un alt motiv pentru care a încercat eliminarea sistemului de stimulente consta în faptul că existau mari discrepanţe între angajaţii din teritoriu, întrucât erau judeţe sărace care se plasau constant în coada clasamentului la capitolul încasări. "Erau judeţe în care activitatea de export avea o pondere mare, or pentru acest tip de activitate economică nu se plăteau TVA sau accize. Erau judeţe sărace, or lucrătorii de acolo nu aveau posibilitatea de a-şi completa salariile prin stimulente", a continuat Remeş. În plus, mai spune Remeş, o carte de muncă, la final de carieră, cu un salariu mic nu "arăta bine", finanţiştii aflându-se pe treapta cea mai de jos a salarizării. "Însă colegii mei de guvern nu au putut admite acest lucru de teama clientelei proprii. Mi s-a spus că angajaţii din alte ministere vor revendica şi ei salarii mai mari", a mărturisit fostul ministru. "Nu a existat niciodată o problemă între sindicate şi Ministerul Finanţelor din acest punct de vedere. Iar capii din teritoriu aveau nemulţumiri legate de cu totul altceva, respectiv de sancţiunile pentru gradul scăzut de colectare la buget", a mai susţinut Remeş, contrazicându-l pe şeful statului. Potrivit fostului demnitar, la acea dată stimulentele erau acordate în proporţie egală pentru toţi salariaţii, decizia acordării acestor bani nefiind la latitudinea şefilor.
Lista nescrisă a firmelor protejate
Remeş a mai spus că dacă situaţia actuală nu va fi soluţionată, Ministerul Finanţelor va rămâne fără oameni. "Oamenii buni nu vor sta pe salarii de cerşetor. Vor rămâne cei angajaţi pe pile", a comentat el. Fostul ministru a admis că şi pe vremea sa exista o listă cu firme care erau protejate de ultimul parlamentar. "Era o listă nescrisă, dar pe care o ştia toată lumea - de la regii, Termoelectrica, la oţelării sau calea ferată a unui domn care face şi azi multă gălăgie în politică. Îi controlam, nu-i controlam, nu plăteau niciodată la stat, nici contribuţii, nici TVA, nici impozit pe profit, dacă aveau. Lista era susţinută într-o veselie de toată clasa politică, sindicate şi presă", a declarat Remeş. Roxana Preda
Salariu de şofer: 3.624 de lei
De stimulente beneficiau nu doar cei care combăteau evaziunea, ci toţi angajaţii din instituţiile Ministerului Finanţelor. Un şofer, de exemplu, cu un salariu net de 906 lei, lua anul trecut 3.624 de lei lunar. De două luni, veniturile lui au scăzut la 680 de lei net. Femeia de serviciu primea şi ea suplimentul destinat celor ce luptau „corp la corp" cu evazioniştii: avea salariu de încadrare de 605 lei, primea 2.420 de lei în 2009, iar acum încasează minimum pe economie, 475 de lei. Afectaţi de neacordarea stimulentelor sunt şi directorii din minister. De exemplu, un director adjunc avea salariul de încadrare de 2.987 de lei, dar primea în 2009, cu tot cu stimulente, 11.948 de lei. În septembrie 2010, acesta a ajuns să câştige de peste cinci ori mai puţin, adică 2.240 de lei.
Se încarcă comentariile...
