Start modest în cursa pentru petrol

Start modest în cursa pentru petrol

Condiţiile drastice impuse de guvernul de la Bagdad au făcut ca numărul contractelor încheiate să fie mult sub aşteptări. Irakul rămâne „marele premiu” pentru giganţii petrolieri, chiar dacă prima ofertă publică a fost considerată de mulţi un fiasco.

Mai citiţi şi:
Licitaţia de concesionare din Irak a fost un fiasco
Unchiul Sam  a părăsit oraşele irakiene

Plecarea trupelor americane din marile oraşe irakiene a fost sărbătorită cu entuziasm de localnici. Confruntările armate au luat sfârşit, dar acum începe „războiul” pentru exploatarea vastelor resurse energetice irakiene.

Săptămâna trecută, Bagdadul a oferit contracte firmelor străine, pentru prima dată după naţionalizarea din 1972. Un număr de 32 de firme - între care giganţii american şi european ExxonMobil şi Shell - precum şi companii din China, India şi alte state asiatice, au participat la licitaţia pentru obţinerea unor contracte pe 20 de ani vizând dezvoltarea exploatărilor de petrol din Irak.

Dintre cele opt câmpuri petrolifere şi gazeifere scoase la bătaie, patru au avut doar câte un singur licitator, iar unul, aflat în provincia Diyala din nord-vestul Irakului, măcinată de violenţe, nu şi-a găsit niciun ofertant. Mulţi analişti financiari au considerat că licitaţia a fost un eşec, care arată discrepanţa dintre aşteptările Irakului şi disponibilitatea companiilor.

Oferte „nerealiste”

Singurul contract pecetluit cu succes a fost cel pentru exploatarea celui mai mare câmp petrolifer din Irak, Rumalia, situat la sud de Basra - şi obţinut de un consorţiu format din British Petroleum (BP) şi compania petrolieră chineză CNPC.

Guvernul de la Bagdad nu pare dispus să accepte vreun drept de proprietate străin asupra bogatelor sale câmpuri petrolifere, ci doar concesiuni, investiţii în infrastructura de exploatare şi explorare şi implant de tehnologie.

Ca urmare, puţini dintre participanţi au agreat condiţiile impuse de guvern. „Companiile petroliere nu sunt de acord cu ideea de a fi plătite cu o sumă fixă pentru fiecare baril produs. În mod normal, contractele prevăd drept de proprietate asupra unei părţi din producţie, astfel încât suma primită să varieze în funcţie de preţurile de la bursă”, explică Wall Street Journal.

Revitalizarea câmpurilor petroliere ale Irakului cer investiţii mari, iar companiile au dorit contracte care să le dea o şansă la un profit bun. „Nu suntem organizaţii de caritate. Ofertele au fost nerealiste”, a declarat pentru publicaţia amintită un executiv al uneia dintre companiile occidentale prezente la licitaţie.

Iniţial companiile ceruseră autorităţilor irakiene să le plătească 4 dolari pentru fiecare baril de petrol suplimentar faţă de producţia minimală convenită. Guvernul însă a oferit doar 2 dolari pe baril. 

Populism sau modernizare?

„Aceste companii petroliere vor să câştige cât mai mult, aşa că au făcut oferte mici. Dar le-am arătat că sunt oameni în Irak care protejează bogăţiile acestei ţări”, a explicat ministrul irakian al petrolului, Hussain al-Shahristani. Observatorii consideră însă că licitaţia a fost un succes „numai în termeni populişti”, de apărare a suveranităţii.

Prezenţa străinilor în industria petrolului irakian rămâne o problemă controversată, deoarece mulţi irakieni sunt convinşi că invazia americană din 2003 a vizat resursele ţării.Modernizarea industriei petroliere irakiene va fi însă greu de realizat dacă autorităţile de la Bagdad continuă să refuze cumpărarea de acţiuni de către marile corporaţii.

Mari rezerve neexplorate

Viitorul petrolului irakian nu este doar o miză naţională, ci va avea impact şi asupra rezervelor energetice globale deoarece Irakul, dar şi Iranul, sunt singurele ţări care deţin mari rezerve de ţiţei neexplorate din cauza conflictelor şi sancţiunilor.

Pentru a soluţiona problema subfinanţării, a lipsei de expertiză şi de management adecvat şi pentru a atrage atât de necesarele fonduri pentru proiecte de infrastructură: şcoli, drumuri, spitale, guvernul de la Bagdad va trebui să ajungă la un compromis reciproc avantajos cu firmele străine.

Urmează  o nouă licitaţie

Irakul este cel mai mare premiu pus la bătaie pe piaţa resurselor petroliere, fapt pentru care el rămâne atractiv.
Rezervele sale se cifrează la 115 miliarde de barili, ceea ce plasează Irakul pe locul al treilea la nivel mondial, după Arabia Saudită (264 miliarde de  barili) şi Iran (138 miliarde de barili).

Totuşi, giganţii petrolieri nu au acces în Arabia Saudită unde toate exploatările sunt derulate de firma de stat Aramco şi nu au curajul să investească în Iran, datorită relaţiilor precare dintre acesta şi Occident.Irakul va organiza o a doua licitaţie în acest an şi speră că rezultatele acesteia vor fi mai încurajatoare decât ale primeia. 

„Ofensiva” chineză

Odată cu scăderea preţului ţiţeiului toamna trecută, companiile chineze au pornit o campanie „agresivă” în vederea obţinerii de resurse energetice. Experienţa în state turbulente din Africa le-ar putea ajuta să facă faţă şi în climatul imprevizibil din Irak.