Stănoiu, „albită” de conspiraţia judecătorilor
0
Fostul ministru al Justiţiei scapă de acuzaţiile de colaborator al Securităţii, după ce două instanţe au decis că nu este nevoie de analiza grafologică. Rodica Stănoiu a reuşit performanţa de a scrie cu aceeaşi mină de pix trei decenii la rând. Aşa reiese din documentele depuse la dosarul în care este acuzată de poliţie politică!
Proba de scris din documentele depuse în instanţă ca fiind completate înainte de 1989 de fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu (70 de ani) nu seamănă cu cel al persoanei care a semnat note informative pentru Securitate, potrivit unui raport de expertiză grafologică al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Concluzia raportului diferă de expertiza CNSAS.
Citiţi şi:
ANI: Victor Alistar ar fi obţinut suspendarea dintr-o funcţie publică prin declaraţii false
Rodica Stănoiu a dat probe de scris pentru „Sanda“
adevarul.es Sărăcie, corupție și neputință. România, văzută de ziariștii spanioli
Conform CNSAS, Rodica Stănoiu ar fi semnat un angajament cu fosta Securitate în anul 1983. Acuzată de poliţie politică, ea nu a dat, însă, niciodată o probă de scris în faţa instanţei, iar judecătorii s-au mulţumit cu „dovezi colaterale“ pe care Rodica Stănoiu a declarat că le-a scris în urmă cu peste 30 de ani şi le-a depus singură la dosar.
Judecată de o fostă subordonată şi de „Aurel“
Completul care a decis, în decembrie 2007, realizarea expertizei grafologice - în baza unor documente vechi, fără o probă de scris - a fost format din trei judecători de la Secţia Civilă a Curţii de Apel Bucureşti: Corina Gabriela Buruiană, Stere Learciu şi Claudiu Toma. Preşedintele completului, Buruiană, a făcut cerere de abţinere în acest dosar deoarece a lucrat ca inspector în Ministerul Justiţiei, când acesta era condus de Rodica Stănoiu.
Pe alt membru al completului, Stere Learciu, CNSAS l-a acuzat, în octombrie 2008, că ar fi colaborat cu Securitatea, cu numele de cod „Aurel“. El ar fi fost recrutat de Securitate, când era magistrat la Judecătoria Sectorului 2 şi ar fi fost premiat pentru informaţiile sale. Acest complet de judecată a decis să se realizeze o expertiză, iar fostul ministru al Justiţiei să aducă trei înscrisuri pentru care să dea o declaraţie pe propria răspundere că îi aparţin.
Alt magistrat, aceeaşi decizie
După ce Legea CNSAS a fost declarată neconstituţională, dosarul „Sandei” s-a plimbat, timp de mai multe luni, între Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti. În final, în februarie 2009, dosarul a ajuns la Secţia de contencios-administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, la judecătoarea Claudia Canacheu.
De la primul termen, reprezentanţii CNSAS au cerut să depună la dosar, pentru expertiza grafologică, declaraţiile date de Rodica Stănoiu la Direcţia de Paşapoarte în perioada 1963-1987, pentru a putea fi comparate cu notele informative.
CNSAS şi-a bazat cererea printr-o încheiere de şedinţă dată de Secţia Civilă, în care era specificat că părţile sunt obligate să pună la dispoziţia instanţei şi alte documente redactate de Rodica Stănoiu în perioada 1982-1984, pentru soluţionarea cazului. Această cerere le-a fost respinsă, iar judecătoarea a decis că sunt suficiente documentele existente şi că nu mai este necesar ca Rodica Stănoiu să dea o probă de scris.
„Sanda”, reabilitată din pix
Raportul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) a fost realizat în urma comparării notelor informative cu trei înscrisuri, pentru care Rodica Stănoiu a semnat pe propria răspundere că-i aparţin: o autobiografie a fostului ministru de Justiţie, din anii ’60, o declaraţie despre rudele sale, din anii ’70, şi o cerere de prelungire a şederii în străinătate, scrisă în anii ’80.
Potrivit reprezentanţilor CNSAS, cele trei documente, care au dată incertă, sunt scrise cu aceeaşi mină de pix. În concluziile raportului INEC, depuse la Curtea de Apel Bucureşti, săptămâna trecută, se arată că persoana care a scris cele 51 de note informative cu pseudonimul „Sanda“ nu este aceeaşi cu aceea care a întocmit cele trei înscrisuri. Noua expertiză făcută de INEC - Institut unde, în trecut, a lucrat şi Rodica Stănoiu - este flagrant diferită de cea a CNSAS, care a arătat că fostul ministru a semnat notele informative.
Colegiul a depus propria expertiză grafologică, realizată cu documente scrise de Stănoiu, din dosarul de la Direcţia de Paşapoarte, în perioada 1963-1987, un act scris de Stănoiu în 2004, pe când era ministru al Justiţiei, declaraţiile de avere şi de interese şi declaraţia de necolaborare cu Securitatea din care reieşea că era acelaşi scris cu cel al „Sandei”.
„Vrem cât mai multe probe de scris!“
INEC a transmis două adrese către Curtea de Apel Bucureşti. În prima – transmisă în ianuarie 2008 –, Institutul cere instanţei „material comparativ, constând în acte scrise cu certitudine de Stănoiu Rodica Mihaela; în acest sens, vor fi înaintate atât documentele ridicate de la Institutul de Cercetări Juridice, cât şi probe grafice date de sus-numita în faţa instanţei”.
În cea de-a doua adresă INEC, trimisă instanţei în aprilie 2008, se arată: „reiterăm, totodată, necesitatea ridicării de probe grafice de la contestatoarea Rodica Mihaela Stănoiu care să constea în cât mai mult scris executat de aceasta în faţa instanţei. Precizăm că aceste probe sunt utile examenului criminalistic în vederea determinării caracteristicilor identificatoare constante ale grafismului titularei”. Instanţa Civilă a respins această cerere, pe care nu a considerat-o utilă cauzei.
Nume de cod: „Sanda“ şi „Georgeta“
Potrivit CNSAS, fosta Securitate a propus, la 30 noiembrie 1982, contactarea „în scopul exploatării informative a Rodicăi Mihaela Stănoiu“, care, între 1983 şi 1985, ar fi furnizat informaţii semnate cu numele „Sanda“, iar între 1986 şi 1987 ar fi semnat note informative sub numele conspirativ „Georgeta”. Ea ar fi dat declaraţii despre foştii săi colegi de la Institutul de Studii Juridice: deputatul Adrian Năstăse, Aspazia Cojocaru - judecător la Curtea Constituţională şi Marilena Uliescu - profesor universitar doctor.
PROBE UITATE
Două complete de judecată au decis că nu este nevoie de o probă de scris a Rodicăi Stănoiu, deşi documentele CNSAS arătau că fostul ministru a dat 51 de informări către Securitate.
Institutul Naţional de Expertize Criminalistice a cerut în mai multe rânduri probe de scris ale Rodicăi Stănoiu, luate în faţa judecătorilor. Vezi în partea dreaptă, la "Resurse", Adresa Institutului Naţional de Expertize Criminalistice către Curtea de Apel Bucureşti.
Se încarcă comentariile...
