Stănculescu şi alte dictaturi militare

Când a vrut să instaureze regim militar, generalul Stănculescu avea la îndemână câteva modele contemporane. Unul dintre modelele dictaturilor care l-ar fi inspirat pe Stănculescu, conducătorul României timp de şase ore la 22 decembrie ’89, a fost cea a lui Pinochet, în Chile. 

Victor Athanasie Stănculescu a reuşit, atât la Timişoara, cât şi la Bucureşti, să nu atragă atenţia. Potrivit istoricului Alex Mihai Stoenescu, dacă la Bucureşti a apărut cu piciorul în gips, la Timişoara, generalul a trecut pe la spital, unde a acuzat anumite probleme de sănătate.

Dedesubturile loviturii

În decembrie 1989, generalul Milea îl trimisese pe Stănculescu la Timişoara cu misiunea de supraveghere a evenimentelor. “De partea operativă se ocupa Ion Coman. Stănculescu dă un ordin ciudat în noaptea de 17 spre 18 decembrie.

Când Coman s-a dus la culcare, la telefoanele operative a fost lăsat Stănculescu. El nu putea lua însă decizii, toate ordinele fiind la Milea. Stănculescu a luat legătura cu comandaţii întreprinderilor militare din zone pe care trebuia să le supravegheze şi le-a spus acestora să nu se opună ieşirii oamenilor în stradă”, povesteşte Alex Mihai Stoenescu.
Întâlnirea de taină

Un alt episod important înainte ca Stănculescu să dea lovitura de stat s-a consumat pe la jumătatea lunii septembrie 1989. “A fost surprins de securitate pe 12 septembrie alături de ataşatul militar al Ungariei în România. Ofiţerii de la UM 110 şi de la Direcţia de Contraspionaj Militar au ştiut de această întâlnire, unde Stănculescu a fost avizat de ceea ce se va întâmpla”, mai spune Stoenescu.  În cele din urmă, analizând contextul internaţional, generalul a decis să-i predea puterea lui Ion Iliescu. Înainte de a fi arestat, miercuri, a declarat că acum regretă, dar că nu a vrut să devină şi el un Pinochet.

Strategii de eliberare a generalilor

Fostul general Victor Athanasie Stănculescu va afla marţea viitoare dacă va fi pus în libertate, după ce avocatul său a depus o cerere în acest sens la Tribunalul Militar Bucureşti. Pe de altă parte, instanţa supremă va analiza pe data de 17 noiembrie contestaţia în anulare formulată de avocatul lui Stănculescu. Avocaţii lui Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu au depus joi la Completul nouă al Curţii Supreme o contestaţie în anulare a condamnării la 15 ani de închisoare. Avocatul lui Chiţac, Sergiu Andon, a declarat că va apela inclusiv la CEDO pentru desfiinţarea ei. (Liliana Năstase)

Generalul Augusto Pinochet

A instaurat dictatura în Chile şi a avut puterea între 1973-1990. Pe 11 septembrie 1973, cu sprijinul unei junte militare, îl înlătură de la putere pe preşedintele Salvador Allende printr-o lovitură de stat sângeroasă. Din 1990 şi până în 1997 este comandantul armatei supreme, iar ulterior este ales senator pe viaţă. În anul 2000, justiţia chiliană îi ridică imunitatea. Şi-a asumat public cele petrecute în timpul dictaturii. Moare în decembrie 2006.

Generalul Franco Bahamonde

Instaurează un regim dictatorial de extremă dreapta, în Spania, după victoria obţinută în războiul civil din perioada 1936-1939 împotriva republicanilor. În această confruntare, el a avut sprijinul Germaniei naziste şi al Italiei fasciste. S-a autoproclamat “El Caudillo” – conducătorul absolut al Spaniei. Nu s-a implicat în al Doilea Război Mondial. După moartea sa, în 1975, în Spania a fost reinstaurată monarhia, aceasta fiind şi dorinţa dictatorului.

Generalul Leopoldo Galtieri

General argentinian şi preşedinte al Argentienei între 1981 şi 1982, în timpul ultimei dictaturi militare. A înlăturat în drumul său mulţi generali rivali, iar puterea a preluat-o prin lovitură de stat. Declinul său a început odată cu atacarea Insulelor Falkland, care aparţineau Marii Britanii. La scurt timp după ce britanicii şi-au recâştigat insulele, Galtieri a fost înlăturat. Aceasta a însemnat sfârşitul juntei în Argentina şi începutul democraţiei.

Colonelul Muammar al- Gaddafi

Conduce Libia din 1969, de când a organizat o lovitură militară de stat, susţinut de mai mulţi ofiţeri ai armatei în timp ce regele Idris I era plecat din ţară. Apoi, Gaddafi şi militarii săi abolesc monarhia şi proclamă republica. Şi-a denumit regimul instaurat “socialism islamic”. Colonelul şi-a schimbat în ultimii ani strategia în relaţiile externe. Dintr-o stare de izolare, Gaddafi a reluat discuţiile cu principalii actori internaţionali.

Mareşalul Ion Antonescu

Singura dată când la conducerea statului român s-a aflat un militar a fost în perioada mareşalului Ion Antonescu. În 1940 îi cere regelui puteri depline, să suspende Constituţia şi să dizolve Parlamentul. Mai exact, solicită abdicarea regelui, care lasă tronul fiului său, Mihai I. Este momentul în care se instaurează “dictatura Antonescu”, susţinută de Hitler şi de legionari. În 1944 a fost înlăturat prin forţă, iar în 1946 este declarat criminal de război şi executat.