Ştampilă finală: „Felix“ este Dan Voiculescu!

Instanţa supremă a decis definitiv, ieri, că fondatorul Partidului Conservator şi vicepreşedinte al Senatului a colaborat cu Securitatea, folosind numele de cod „Felix“ şi „Mircea“. Una dintre verişoarele senatorului a fost urmărită ani la rând, iar părinţii ei au ajuns în puşcărie ca urmare a turnătoriilor făcute de Voiculescu la Securitate.

Dan Voiculescu cataloghează decizia instanţei ca fiind incorectă şi ameninţă statul român cu procese la CEDO. Verdictul Înaltei Curţi a confirmat practic hotărârea Curţii de Apel Bucureşti care a decis, la 5 febriarie 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea.

Mai citeşte şi:

Felix: "Eram obligat să câştig şi eu o pâine"

Conform Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Voiculescu a fost recrutat de Securitate în februarie 1970, sub numele conspirativ „Mircea". Trei ani mai târziu, Dan Voiculescu ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a, sub numele conspirativ „Felix". În 1974, informatorul „Felix" a fost abandonat, sub motivaţia că fusese primit în Partidul Comunist. După nici un an,în 1975, a fost reactivat ca sursă a Direcţiei a III‑a. CNSAS a mai arătat că, de-a lungul timpului, Dan Voiculescu „a relatat verbal despre contractele şi schimburile de pachete între sportivii români şi cei străini cu prilejul campionatelor de box din 1969", dar şi din Cehoslovacia, unde a însoţit echipele româneşti de hochei, în calitate de translator.

A acceptat pentru „o pâine"

De altfel, în iulie 2006, în cadrul audierilor de la CNSAS, Voiculescu a admis că a fost recrutat de Securitate, dar şi-a justificat acceptul prin faptul că trebuia să câştige şi el o pâine. Voiculescu nu şi-a turnat doar colegi, ci chiar şi rude. Lovitura de graţie a venit însă în 2008 când însăşi verişoara fondatorului PC, Paraschiva Silaghi, a aflat de la CNSAS că a fost turnată la Securitate de Dan Voiculescu. În urma studierii documentelor de la CNSAS, Silaghi - stabilită în Germania - a cerut în mod expres instanţei de judecată să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Dan Voiculescu.

Paraschiva Silaghi şi soţul său, Victor Silaghi, au susţinut că se consideră grav prejudiciaţi, moral şi material, din cauza notelor informative date, între 1973 şi 1976, de către Dan Voiculescu. La 29 ianuarie 2007, verişoara lui Dan Voiculescu dăduse o declaraţie în faţa unui notar prin care susţinea că familia ei nu a avut de suferit ca urmare a notelor informative date de „Felix" la Securitate.Ulterior, ea şi-a restras declaraţia şi i-a adus acuze grave vărului său. Acţiunea Paraschivei Silaghi a fost catalogată de Dan Voiculescu ca fiind o răzbunare. Întrucât femeia i-ar fi cerut împrumut 40.000 de euro şi lovită de refuzul său şi-ar fi propus să-i facă rău.

Note despre verişoare

Paraschiva Silaghi şi soţul său, Victor, stabiliţi în Germania, ţin pe balcon un motan din ipsos pe care l-au botezat „Felix“

Conform documentelor CNSAS, Dan Voiculescu a semnat cu numele lui sau cu pseudonimul „Felix", mai multe note informative despre modul în care au fugit din România verişoarele sale Paraschiva Silaghi şi Mihaela Nanu.„Precizez că, în perioada 1973-1976, împreună cu tovarăşul colonel Gligor Octavian de la Direcţia Paşapoarte, am depistat cadrul care a contribuit la fuga tovarăşei Silaghi. Menţionez că în această acţiune am activat atât în ţară, cât şi în repetate rânduri în RFG", scria Voiculescu.

Declaraţia în care preşedintele fondator al PC recunoştea informările a fost dată în iunie 1980, când era angajat economist, cu funcţia de şef birou la fabrica ICE Vitrocim şi era semnată „Dan Voiculescu". De alt­fel, conform Paraschivei Silaghi, Dan Voiculescu o vizita des în Germania după plecarea ei, în 1973, iar la întoarcerea în ţară făcea rapoarte către Securitate.

Turnătorii despre străini

Fondatorul PC n-a negat, în cadrul audierilor de la CNSAS, că a dat note informative despre străini, dar, în opinia sa, acestea erau pozitive, nicidecum cu scopul de a face rău. „Mă întrebau de un cetăţean străin, ce e cu el, să spun ce ştiu despre el. Dar nici pe acela nu-l turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior", le explica Voiculescu, în vara anului 2006, membrilor CNSAS.

Dan Voiculescu a mai susţinut că el se poate considera o victimă a fostei Securităţi întrucât a fost urmărit tot timpul. Cât despre notele date, Dan Voiculescu a ţinut să sublinieze: „Repet, nu e notă informativă, este notă de serviciu, prin care eram obligat să semnez o notă de comandă la un preţ mai mare decât preţul pieţei şi pe care nu am vrut s-o semnez".

Totuşi, CNSAS arată că în urma unei note semnate de economistul Dan Voiculescu, cu pseudonimul „Felix", a fost deschis un dosar de urmărire pe numele directorului adjunct ICE Vitrocim, Gheorghe Rugescu. După urmărirea acestuia timp de doi ani, s-a stabilit că turnătoriile lui „Felix" nu corespundeau realităţii, iar dosarul şefului său a fost închis.

Legea CNSAS, schimbată la iniţiativa lui Voiculescu!

După câteva săptămâni de la audiere, la 7 august 2006, CNSAS a dat verdictul: Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii. Au urmat o serie de procese şi chiar o decizie a Curţii Constituţionale prin care Legea CNSAS a fost declarată neconstituţională chiar în dosarul lui Dan Voiculescu. Ulterior, iniţiativele legislative pentru modificarea Legii CNSAS au fost făcute de Dan Voiculescu.

În acel moment, dosarul era pe rolul Tribunalului Bucureşti, însă, odată cu schimbarea Legii CNSAS, cauza a fost reluată de Curtea de Apel Bucureşti. Între timp, Tribunalul Bucureşti desecretizase documentele CNSAS care arătau că Voiculescu ar fi făcut poliţie politică. Într-o notă a Securităţii din iunie 1977, Dan Voiculescu era caracterizat ca fiind „umil şi servil cu cei de la care urmăreşte realizarea unui interes personal".

Nota realizată de angajaţi din cadrul Departamentului Securităţii Statului concluziona că acesta „nu prezintă garanţii moral-politice pentru a se deplasa în străinătate pe linie de serviciu". Motivul: Voiculescu nu era cel mai indicat pentru a avea operaţiuni în străinătate întrucât se preta „la a primi mici cadouri şi atenţii (ţigări, cafea, băuturi) pe care nu le declara la biroul protocol". De asemenea, Voiculescu era suspectat de ofiţerii Securităţii că nu respectă Legea privind apărarea secretului de stat.

„Este un verdict absolut incorect, care reflectă imensele presiuni exercitate asupra magistraţilor. Procesul va continua la CEDO! Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îmi oferă posibilitatea de a prezenta acest dosar în faţa unei instanţe europene, absolut independente, care se plasează în afara oricărei suspiciuni", aceasta este reacţia lui Dan Voiculescu postată ieri pe blogul personal, imediat după aflarea deciziei instanţei.

El a precizat că instanţa supremă a constatat doar că el i-a comunicat şefului său de la întreprinderea de comerţ exterior unde lucra că un cetăţeana austriac îl presa să fugă din ţară. „Atât a mai rămas din «mitul colaborării» [...] refuzul meu de a fugi din ţară. Acest episod nu are, în mod evident, nicio legătură cu Securitatea.Toate celelalte acuzaţii au fost considerate nefondate de Justiţie, iar cine le va mai mai invoca va răspunde civil şi penal!", a conchis tranşant Dan Voiculescu.

Voiculescu-turnător, subiect tabu la Antene

După decizia de ieri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a confirmat colaborarea cu Securitatea a lui Dan Voiculescu, Antena 3, televiziunea de ştiri a trustului Intact, abia dacă a consemnat acest eveniment. În timp ce mai toate canalele mass-media au preluat pe larg şi au făcut dezbateri legate de colaborarea lui Voiculescu cu Securitatea, produsele media ale trustului Intact, fondat de Dan Voiculescu şi condus de fiica sa, abia dacă au băgat în seamă evenimentul.

Televiziunea concurentă a Antenei 3, Realitatea TV, a tratat ştirea în regim de Breaking News, cu titlul: „Voiculescu, antena Securităţii". În acelaşi timp, postul de televiziune Antena 3 difuza Meteo şi reclame. Abia la o oră după eveniment, Antena 3 a difuzat o ştire scurtă ce avea un titlu pe burtieră din care nu se înţelegea mare lucru: „Dosarul se va judeca la CEDO". Şi jurnalul.ro, parte a trustului Intact, a tratat la fel evenimentul, un articol cu un titlu din care nu se prea înţelege care este, de fapt, ştirea: „Cazul Voiculescu-CNSAS: «Dosarul se va tranşa la CEDO»". ; Iulia Bunea

PNL şi PSD susţin că nu-i afectează

Verdictul instanţei îi pune pe liberali într-o situaţie delicată în condiţiile în care, în 2006, PNL a adoptat o rezoluţie prin care se stabilea excluderea din partid a foştilor colaboratori ai Securităţii, cu excepţia celor care au fost deţinuţi în închisorile comuniste şi au fost suspuşi unor presiuni.

Victima deciziei PNL a fost Mona Muscă, liderul liberal retrăgându-se definitiv din viaţa publică după verdictul CNSAS şi după excluderea din partid, în pofida popularităţii de care se bucura. Unul dintre cei care a pledat pentru excluderea Monei Muscă a fost actualul preşedinte liberal, Crin Antonescu. Dacă atunci el declara că „turnătorii" nu au ce căuta în partid, după semnarea alianţei cu PC liderul liberal a susţinut că Dan Voiculescu nu este membru PNL, iar alianţa a fost încheiată între două partide şi nu între liberali şi preşedintele fondator al conservatorilor.

Ar trebui să demisioneze

Deputatul liberal Ludovic Orban a declarat ieri pentru „Adevărul" că nu poţi blama un întreg partid din cauza trecutului unei persoane, fie ea şi preşedinte fondator. Pe de altă parte, fostul prim-vicepreşedinte PNL a precizat că Dan Voiculescu are obligaţia morală de a se retrage din viaţa publică şi de a renunţa la orice funcţie, inclusiv la cea de vicepreşedinte al Senatului. Relu Fenechiu, vicepreşedinte PNL, a amintit de decizia partidului din 2006, dar a aruncat şi el mingea în terenul conservatorilor: situaţia lui Voiculescu este de competenţa partenerilor de la PC, iar sentinţa justiţiei nu este în măsură să afecteze alianţa dintre cele două formaţiuni.

Liderul PSD Victor Ponta a declarat ieri că verdictul nu are nicio relevanţă pentru ceea ce se întâmplă azi în România, adăugând că nu-i reproşează partenerului de alianţă colaborarea cu Securitatea, tot aşa cum nu-i reproşează nici lui Traian Băsescu relaţia pe care a avut-o cu structurile represive ale regimului comunist. În schimb, şeful Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a susţinut că decizia instanţei are legătură cu presiunile asupra postului de televiziune Antena 3, care este „ostilă" actualei puteri.

Nu-şi pierde mandatul de senator

Decizia instanţei nu are consecinţe asupra mandatului parlamentar al lui Dan Voiculescu, care este şi vicepreşedinte al Senatului. Legea electorală prevede că cei care candidează pentru Parlament, Preşedinţie, primărie sau consilii locale şi judeţene sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere dacă au colaborat sau nu cu Securitatea. În 2004, când a candidat, Voiculescu primise de la CNSAS verdict de necolaborare.

La alegerile din 2008, senatorul a precizat că aşteaptă decizia instanţei. Nici Legea CNSAS nu conţine sancţiuni în cazul unui verdict definitiv al instanţei. Singurul act normativ care stabilea pierderea mandatului în cazul colaborării cu structurile represive ale regimului comunist era Legea Lustraţiei, însă aceasta a fost declarată neconstituţională.

Traseul lui „Felix"

-1969 - e studiat pentru recrutare de Securitatea Bucureşti.
-1970 - a activat ca informator cu numele „Mircea".
-1970-1972 - a supravegheat informativ sportivii români şi străini.
-1973 - a fost recrutat ca informator al Direcţiei a III-a, pentru supravegherea urmăriţilor „Vera", „Goran" şi a firmei „Comex".
-1973 - a dat informaţii din delegaţiile în străinătate cu numele „Felix".
-1974 - a intrat în PCR. Se propune abandonarea lui „Felix".
-1975 - a fost reactivat ca sursă a Direcţiei a III-a.
-1977-1982 - „Felix" semnează mai multe note privind afacerile societăţilor Vitrocim, Crescent şi ICE Dunărea.

"Este un verdict absolut incorect, care reflectă imensele presiuni exercitate asupra magistraţilor."
Dan Voiculescu,
vicepreşedinte Senat

Dan Voiculescu, în 1969, la cununia civilă a verişoarei sale Paraschiva Silaghi, pe care a turnat-o la Securitate  Foto arhiva personala