Ştabii de la Interne îşi riscă viaţa la birou

Pentru 3.700 de euro pe lună, şeful Auditului din Ministerul Administraţiei şi Internelor este expus „unor violenţe verbale” din partea colegilor. Fişele posturilor pen­tru directorii din In­ter­ne sunt izvoare de inspiraţie pentru crea­­torii de bancuri cu... poliţişti. Riscul ne­menţionat este acela de a le cădea cărămida în cap.

În Ministerul de Interne a apărut o nouă categorie profesională: „baronii cu epoleţi“. Pentru un milion şi jumătate de euro pe an (bani de la bugetul de stat) - pe post de chenzine - două duzini de ştabi îşi riscă sănătatea pentru patrie.

Se bat cu undele electromagnetice, cu programul de opt ore sau cu monitorul calculatorului. Ăsta din urmă cică e cel mai rău: atacă sistemul „analizatorului vizual“.

Diplomaţii fac „operaţii mentale complexe“

Direcţia Generală de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale (DGAERI) din Ministerul de Interne - care se ocupă cu colaborarea  cu instituţiile similare din străinătate  -  este una dintre cele mai grele secţii.

Conform fişei postului directorului general al  DGAERI, chestor Alexandru Corneliu (cu venituri de peste 3.000 de euro pe lună), unitatea pe care o conduce pare un fel de batalion disciplinar.

Şeful unităţii lucrează în „condiţii deosebite de muncă“:  „activitate în general statică, cu volum mare de operaţii mentale complexe, presupunând un nivel de atenţie ridicat (...), implicând solicitări neuropsihice mari din cauza necesităţii modificării planurilor de muncă (...)“.

Şi riscurile sunt mari, directorul putând fi atacat de „afecţiuni ale coloanei vertebrale, ulcer şi afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni ale vederii, astenie sau surmenaj“. Aşa că postul intră automat la grupa întâi de muncă, mai ales că există şi pericolul expunerii la „radiaţii electromagnetice“!

Bani din înjurăturile colegilor

Directorul „Auditului intern“, chestorul Adrian Mitea, e chiar în topul celor mai bine plătiţi şefi. Are 163.659 de lei pe an - din leafă. Convertit, salariul ştabului este de peste 40.000 de euro anual.

Direcţia pe care o conduce este cea care verifică modul în care au fost folosite resursele financiare, activele şi logistica celorlalte direcţii din Poliţia Română.  Însă, conform fişei postului, cel care ocupă fotoliul de şef al DGAI se expune la mari riscuri. El poate să fie şi agresat de către colegii pe care îi verifică.

„În anumite situaţii poate fi victima unor violenţe verbale sau presiuni psihice deosebite datorită reacţiilor imprevizibile ale celor auditaţi“, se menţionează la capitolul Riscuri.

Unul dintre efectele acestui risc este identificat acela de a se îmbolnăvi „datorită condiţiilor de stres deosebite“.

„Vulpea“, vânată  de unde electromagnetice

Direcţia Generală Management Operaţional (DGMO) nu are personalitate juridică. Dar are salarii bune. E condusă de celebrul Virgil Ardelean, zis „Vulpea“, cel care a fost mai bine de cinci ani şef al unităţii „Doi şi-un sfert“.

Demis de la conducerea Direcţiei de informaţii a Internelor după scandalul Hayssam, Ardelean a fost tras pe dreapta la actuala Direcţie, unde are o chenzină anuală de 147.000 de lei, adică 40.800 de euro anual.

Dar şi aici condiţiile sunt grele. Fişa postului arată: „loc de muncă - sediul central al Ministerului de Interne, programul - 8 ore, zilnic; 40 de ore săptămânal, deplasări - conform planurilor“. Riscuri: stres, afectarea stării fizice de sănătate din cauza radiaţiilor electromagnetice şi celor emise de... monitorul calculatorului.

De asta, fişa postului menţioneză: „loc de muncă în condiţii determinate de acţiunea câmpurilor electromagnetice, încadrat permanent în condiţii speciale de muncă“! Iar condiţiile speciale se văd la subcapitolul „munca de fiecare zi“.

Aici, directorul general „coordonează şi conduce prin directorii generali adjuncţi şi şefii serviciilor activităţi planificate şi rezolvă corespondenţa sosită şi pe cea care iese din direcţia generală“.

Eforturi neuropsihosenzoriale

„Program de lucru: normă întreagă, normal 8 ore/zi. Deplasări curente: potrivit nevoilor muncii. Condiţii deosebite de muncă: condiţii de pericol deosebit; desfăşurarea activităţii sub influenţa câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenţă. Riscuri implicate de post: expunerea la câmpuri electromagnetice; solicitări neuropsihosenzoriale. Afecţiuni ale coloanei vertebrale şi ale analizatorului vizual“.

Pentru astfel de riscuri, salariul anual este de 196.974 de lei plus 10.188 de lei. Pe puţin 50.000 de euro. Nu este James Bond în variantă românească, ci Panait Simona, şefa Comicex.

Iar Comicex este o unitate care are ca principală atribuţie „importul sistemelor, produselor, echipamentelor, instalaţiilor, pieselor de schimb, asistenţei tehnice şi serviciilor în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care să îi asigure susţinerea şi dezvoltarea activităţii de bază, în condiţiile obţinerii de profit, conform actului constitutiv“. Aşa că - în aceste condiţii - Simona Panait este pe primul loc în topul şefilor MIRA cu cele mai mari salarii.

Finanţiştii, sub presiunea calităţii

Direcţia Generală Financiară (DGF) întregeşte seria unităţilor speciale din minister. Declaraţia de avere a şefului Nicolae Chesnoiu - în zona retribuţiilor - este impresionantă.

Venitul scos de la Interne este de 198.433 de lei, adică 55.000 de euro anual, plus 35.698 de lei (9.800 de euro) pentru funcţiile deţinute în Consiliul de Administraţie al Comicex. În euro, salariul anual al şefului de la DGF este 55.120 de euro. Fişa postului de director general al DGF arată care sunt marile necazuri ale meseriei.

Programul e între 8.00 şi 16.00 şi există şi deplasări la analize, bilanţuri, conferinţe, simpozioane, festivităţi şi ceremonii. Condiţiile de muncă sunt deosebite: „lucru în mediu sub acţiunea undelor electromagnetice, stres, activitate statică de birou, presiunea timpului şi a calităţii (?!) sau prezenţă în unitate aproape zilnic...“!

Fapt pentru care şeful mai obţine „indemnizaţii, mijloc de transport auto, telefon mobil şi concediu de odihnă suplimentar pentru lucru în condiţii grele de muncă“.

Ştab cu funcţia „poliţist“

Vasile Mureşan - adjunctul şefului Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă - îl bate pe directorul său la capitolul salarii. Mureşan - care se declară că funcţia sa este „poliţist“ - primeşte 114.000 de lei anual, adică peste 30.000 de euro anual.

În acest context, trebuie menţionat şi faptul că un ofiţer de la Antidrog, cu doi ani vechime, dar care face muncă operativă (infiltrări sub diverse acoperiri, descinderi etc), are un salariu lunar, cu tot cu sporuri, de 500 de euro.

Salariile directorilor sunt hotărâte de Guvern

Direcţia de comunicare a Ministerului de Interne explică faptul că poliţistul are dreptul la salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege.

Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcţiei îndeplinite, gradul profesional deţinut, gradaţiile, sporurile pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit.

Salarizarea poliţiştilor din sistem se face în baza prevederilor care stipulează că funcţiile poliţiştilor, pe coeficienţi şi grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în raport cu eşalonul la care îşi desfăşoară activitatea poliţiştii.

„Aşadar, salarizarea poliţiştilor care ocupă funcţii de director în cadrul ministerului nu este diferită faţă de salarizarea poliţiştilor care ocupă alte funcţii în cadrul instituţiei noastre, singurele criterii de diferenţiere fiind cele menţionate mai sus“, se arată în comunicatul Ministerului de Interne.