Spitalul Judeţean Brăila, în anchetă

După scandalul de zilele trecute, Corpul de Control al Ministrului Sănătăţii cere reorganizarea unităţii medicale şi verifică toate actele. Ancheta vizează achiziţiile publice din ultimii ani, în special cele de medicamente şi de aparatură, dar şi condiţiile de muncă.

Angajaţii Spitalului de Urgenţă din Brăila au renunţat, deocamdată, la protestele în stradă, după ce ieri dimineaţă în unitatea medicală a sosit o comisie de la Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii. În prezent, în spital au loc două controale. Unul a fost declanşat de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), instituţie care verifică modul de respectare a legislaţiei muncii în ceea ce-i priveşte pe cei 1.300 de angajaţi ai unităţii sanitare. Celălalt control, efectuat de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii şi are ca temă principală achiziţiile publice (în special cele de medicamente şi de aparatură) realizate în ultimii ani.

Există suspiciuni asupra preţurilor la care au fost cumpărate mai multe produse şi servicii. De altfel, spitalul a acumulat datorii imense către furnizori; numai facturile cu o vechime mai mare de şase luni de zile depăşesc un milion de euro.

Salariile nu au fost tăiate

Conflictul nu s-a încheiat, în ciuda faptului că spiritele s-au mai calmat ieri. Săptămâna viitoare, mai precis marţi, o comisie paritară, formată din reprezentanţii angajaţilor şi ai conducerii va avea misiunea de a stabili care sunt cei 150 de angajaţi care vor fi daţi afară. Managerul Rodica Sin a declarat că 105 dintre disponibilizaţi vor fi din categoria TESA, iar ceilalţi 45 vor proveni din personalul medical. Acestora din urmă li s-a promis însă că vor fi transferaţi la alte unităţi medicale.

Ieri, în spital s-au distribuit fluturaşii de salarii, iar aceştia dovedesc că sporurile au fost reduse numai în cazul a 100 de angajaţi din TESA. Între timp, au fost virate şi salariile pe carduri, prilej cu care toţi angajaţii au constatat că managerii spitalului s-au ţinut de cuvânt: anunţata tăiere salarială de 30% nu a mai fost aplicată.

De altfel, şi Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, care anunţase reducerile salariale, s-a repliat şi a afirmat că managerul spitalului trebuie să rezolve problemele, nu Consiliul: „Spitalul este în administrarea Consiliului Judeţean, dar doamna director Rodica Sin are competenţa de a stabili cum şi din ce bani se dau salariile, nu noi." În urmă cu câteva săptămâni, Bunea Stancu a declarat că îi va da afară pe angajaţii care cer salarii prea mari şi va angaja medici chinezi.

Alţi şefi la sindicat

Salariaţii au decis să schimbe conducerea sindicatului Sanitas. Oamenii s-au declarat extrem de nemulţumiţi de faptul că şefii sindicatului s-au delimitat de protestele de marţi şi de miercuri. Mai mult, sindicatul a încercat să acrediteze ideea că scandalul ar fi pornit din vina salariaţilor, astfel că membrii organizaţiei vor să aleagă o nouă structură de conducere.

Medicii şi asistenţii acuză condiţiile de lucru

În afară de salariile proaste şi de disponibilizări, angajaţii unităţii medicale brăilene reclamă şi condiţiile rudimentare şi umilitoare în care sunt nevoiţi să lucreze.

Doctorul Florin Găgeanu, şeful secţiei Chirurgie, spune că situaţia este realmente disperată. „Pe lângă faptul că se munceşte în ture pe care abia le cârpim, din cauza personalului redus, pe lângă faptul că avem la tura a II-a şi la cea de noapte un singur asistent pentru 18-20 de bolnavi, ne şi lipsesc multe dintre materialele cu care trebuie să ne desfăşurăm activitatea. La materialele sterilizate, mănuşi, seringi şi ace, să fie clar, nu se poate face economie!

Şi mai mult decât atât, materialele cumpărate sunt de proastă calitate, dar aici nu poate fi învinuit spitalul, ci ministerul şi Legislativul, pentru că legea spune că spitalele nu au voie să cumpere decât prin licitaţie, materialele cele mai ieftine ale firmelor certificate de minister", a declarat chirurgul.

În plus, medicii consideră că este umilitor pentru toată lumea faptul că, din cauza lipsei banilor, au ajuns să le spună pacienţilor că trebuie să-şi cumpere singuri medicamente, pansamente sau seringi.