Spionajul corporatist adoptă metodele Stasi

Spionajul corporatist adoptă metodele Stasi

Detectivii particulari contractaţi de companii au alcătuit rapoarte despre starea de sănătate şi despre preferinţele sexuale ale angajaţilor. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, a concediat zilele trecute doi manageri suspectaţi de spionaj intern.

Mai citiţi şi:
Viena rămâne o placă turnantă a spionajului
Posibil spionaj în Parlamentul austriac
Înalt responsabil al contraspionajului american: Fiul lui Osama ben Laden a fost ucis
Şeful serviciilor spaniole de spionaj a demisionat

Întâmplarea este doar cel mai recent episod – cu siguranţă nu şi ultimul – al scandalurilor de spionaj corporatist ce zguduie Germania de mai bine de patru ani. Cazul a atras atenţia şi procurorilor din Frankfurt, oraşul unde se află sediul central al băncii, care vor stabili în următoarele săptămâni dacă vor deschide o anchetă privind încălcarea sferei private a angajaţilor Deutsche Bank.

Procedee À la James Bond

Microfoane în buchete de flori, momeli feminine, întrebări iscoditoare în rândul angajaţilor: par ingredientele unui film din seria James Bond. Nimic mai înşelător. La astfel de tertipuri au recurs Rafael Schenz, responsabilul pentru securitate al instituţiei, şi Wolfram Schmitt, şeful diviziei de relaţii cu investitorii.

Cei doi proaspăt concediaţi l-au spionat pe Michael Bohndorf, un acţionar ce dăduse banca în judecată. Activităţile de spionaj au însă o amploare şi mai mare. În 2006, Deutsche Bank ar fi spionat membri ai conducerii suspectaţi că ar fi furnizat informaţii lui Leo Kirch, unul dintre magnaţii presei germane.

Fantomele trecutului

În 2005, presa a început să publice informaţii privind spionajul din cadrul Deutsche Telekom. Operaţiunile de supraveghere ilegală a angajaţilor, a rudelor acestora şi a jurnaliştilor cu care intrau în contact demaraseră încă din 2000.

După mai bine de patru ani, noi şi noi informaţii vin să întregească un tablou care i-a făcut pe mulţi să se gândească la metodele folosite de Stasi, fosta poliţie politică din Republica Democrată Germană. Şi nu întâmplător, ţinând cont că în jur de 17.000 de foşti colaboratori ai Stasi lucrează în structurile publice, iar alţii s-au reconvertit în detectivi particulari.

Neclarificarea legăturilor cu trecutul est-comunist ar putea de altfel să fie şi explicaţia amplorii şi gravităţii spionajului corporatist din Germania. Supravegherile interne aflate la limita legalităţii sunt o practică în multe ţări. Nicăieri însă ele nu au adus o atingere atât de gravă a vieţii private ca în Germania.

Spionajul se rezumă în general la supravegherea poştei electronice şi a convorbirilor telefonice, având cel mai adesea scopul de a descoperi scurgeri de informaţii mai ales către jurnalişti. Cel mai celebru caz în acest sens din ultimii ani este cel al Hewlett-Packard (HP).

Fostul preşedinte al companiei, Patricia Dunn, a angajat o echipă de experţi în securitate electronică pentru a detecta scurgerea de informaţii privind strategia pe termen lung a HP. Experţii „au împrumutat identitatea mai multor membri ai conducerii şi a nouă jurnalişti“, de la publicaţii precum „New York Times” şi „Wall Street Journal”, pentru a intra în posesia înregistrărilor telefonice ale acestora.

Afacerea a fost dezvăluită de „Newsweek” în 2006, având ca efect demiterea lui Dunn şi mai multe condamnări pentru cei implicaţi. Un an mai târziu, autorităţile americane au decis că astfel de practici – cu excepţia folosirii lor de către serviciile secrete - se încadrează la infracţiuni penale, pedepsite cu închisoarea.

În Germania însă nu au fost luate măsuri legale împotriva spionajului corporatist, deşi lista companiilor implicate este una impresionantă: Deutsche Telekom, Deutsche Bank, Deutsche Bahn, Lidl, Siemens, Airbus Germania, Lufthansa, la care se adaugă numeroase firme mici şi mijlocii mai puţin cunoscute.

Potrivit unei investigaţii a revistei „Stern”, compania Betapharm din Augsburg şi-a pus sub observaţie consultanţii farmaceutici, în 2007. Evonik şi Air Berlin au pus sub urmărire angajaţi care au solicitat concedii medicale.

La prima vedere este greu de înţeles cum de s-a putut întâmpla aşa ceva într-o ţară în care protecţia datelor personale este o chestiune deosebit de sensibilă, din motive culturale şi istorice.

Brazilience fierbinţi şi alcool din belşug

Companiile au încercat să se disculpe şi au explicat că acţiunile de supraveghere au fost dictate de necesitatea de a opri scurgerile de informaţii, tentativele de furt sau corupţia.

O anchetă a „Stern” a conchis însă că cele mai multe firme căutau motive de concediere, iar în numeroase cazuri verificările au mers mult prea departe, viaţa privată a angajaţilor, dar şi a unor clienţi sau jurnalişti fiind „agresată”. Ca să nu mai vorbim despre metodele folosite.

Acţionarul de la Deutsche Bank, Michael Bohndorf (66 de ani), a fost „momit” cu o braziliancă focoasă, de numai 23 de ani, care avea misiunea de a stoarce cât mai multe informaţii de la el. Retailerul Lidl a strâns informaţii despre sănătatea salariaţilor. În fişele alcătuite de detectivi se regăsesc menţiuni de genul „ vrea să rămână însărcinată, procesul de fertilizare nu are rezultate”.

Viaţa sexuală a angajaţilor a prezentat interes şi pentru Deutsche Telekom. „Handelsblatt” a dezvăluit că detectivii au întocmit zeci de rapoarte despre preferinţele sexuale ale candidaţilor la anumite funcţii de răspundere la filialele din Balcani. Publicaţia susţine că în aceste operaţiuni a fost implicat şi serviciul de informaţii externe BND.

Foştii securişti, „reciclaţi“

După căderea Zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei, agenţii Stasi nu au şomat prea mult. Potrivit unor statistici publicate de „Die Welt”, în 1991 existau circa 120 de agenţii de detectivi particulari conduse de foşti membri ai poliţiei politice est-germane.

Printre ele se numără şi Desa Detektei, agenţie ce joacă un rol important în scandalul spionajului corporatist. Cunoscută drept „Stasi GmbH” (Stasi SRL), firma a fost înfiinţată de Klaus-Diester Baier şi Frank John. Arhivele fostei poliţii politice arată că cei doi erau angajaţi model, dedicaţi trup şi suflet meseriei.

„Der Spiegel” susţine că Desa a lucrat pentru mai multe companii implicate în scandal, printre care Deutsche Telekom şi Deutsche Bahn, dar şi pentru Allianz şi Rewe.