Şpagă de 360 de milioane de dolari în sănătate

Mita pe care o dau pacienţii şi companiile farmaceutice într-un an medicilor din sistemul sanitar de stat reprezintă 0,3% din PIB-ul României, arată o analiză a firmei de consultanţă Legicon.

Mita pe care o dau pacienţii şi companiile farmaceutice într-un an medicilor din sistemul sanitar de stat reprezintă 0,3% din PIB-ul României, arată o analiză a firmei de consultanţă Legicon.

Medicii primesc bani din sistemul public pe servicii pe care nu le efectuează şi prescriu medicamente scumpe, fără a exista o evaluare constantă a impactului asupra sănătăţii pacienţilor, susţine Bogdan Lăzărescu, directorul Legicon.

Potrivit acestuia, lipsa unui control al prestaţiilor medicilor, dar şi salariile mici ale personalului din sistem favorizează popularizarea şpăgii şi a corupţiei.

Cele mai mari "tarife", în chirurgie

Potrivit unui sondaj realizat de Legicon şi Curs, peste 50 la sută din români dau şpagă înainte de prescrierea tratamentului sau de intervenţia chirurgicală, şi nu din proprie iniţiativă. Cele mai consistente şpăgi au fost date pentru internarea la chirurgie: infantilă, în medie 1.100 lei, ortopedică - 348 lei şi cardiovasculară - 300 lei.

Directorul Legicon susţine că fenomenul corupţiei ar putea fi stopat printr-o serie de măsuri precum: introducerea coplăţii (pacientul suportă o parte din costul serviciului medical), definitivarea protocoalelor terapeutice (care stabilesc zilele de spitalizare şi tratamentul specific unei boli) şi introducerea termenului de "fraudă" în legea privind exercitarea profesiei de medic. Coplata este acceptată deja în mai multe state din UE, printre care Franţa, Belgia şi Irlanda.

Valoarea medie a "atenţiilor"

medicul de familie - 5 euro
medic ambulator - 12 euro
medici spital - 51 euro