Ministerul Apărării a lansat un proiect de lege menit să rezolve problema deficitului de soldaţi apărut după desfiinţarea serviciului militar obligatoriu.
Criza loveşte România nu doar în ceea ce priveşte mâncarea, salariile, preţul benzinei, factura de curent electric sau costul întreţinerii la bloc. România are tot mai puţini medici, ingineri sau programatori, iar acum a intrat şi în criză de soldaţi. Situaţia poate fi rezolvată de Legea privind statutul rezerviştilor voluntari, al cărei proiect a fost elaborat de specialiştii MApN.
Expunerea de motive a viitorului act normativ prezintă situaţia în termeni reci: “Ca urmare a aplicării prevederilor Legii 395 / 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu, a scăzut numărul rezerviştilor din rezerva operaţională, fiind de aşteptat ca acesta să se reducă drastic în următorii doi-trei ani”. Viitoarea Lege privind statutul rezerviştilor voluntari, propusă de MApN, are rolul de a “fabrica” rezervişti tineri, care să poată fi moblizaţi în situaţii de criză sau de război.
Cine sunt rezerviştii voluntari
Membrii acestei categorii de militari vor fi acele persoane care vor accepta, prin semnarea unui contract, să ocupe funcţii în structura Ministerului Apărării Naţionale. Contractul va fi pe durată determinată, iar MApN va accepta candidaţi de ambele sexe. Rezerviştii voluntari vor fi soldaţi, gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri. Primul lor contract va avea durata de 4 ani, iar următoarele câte trei ani. Limitele de vârstă ale rezerviştilor voluntari nu sunt indicate în proiectul de lege, dar ele vor fi probabil similare limitelor de vârstă ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, adică de la 18 la 45 de ani.
Ce primesc rezerviştii din partea statului
Conform proiectului de lege, rezerviştii voluntari primesc „drepturi băneşti şi de hrană similare cu cele ale personalului militar în activitate”. Asta înseamnă că un soldat va primi, net, cam 1000 de lei pe lună, un subofiţer cam 1500 de lei pe lună, iar un locotenent cam 1700 de lei pe lună. În cazul în care rezervistul voluntar primeşte mâncare de la unitatea militară, contravaloarea acesteia se scade din valoarea soldei. Aceste drepturi se acordă însă numai în perioada în care rezerviştii participă la instruire sau la misiunile din structura militară în care sunt încadraţi. În perioada în care nu participă la asemenea activităţi, rezerviştii voluntari vor primi o indemnizaţie lunară egală cu 30 la sută din soldă.
Ce obligaţii au rezerviştii voluntari
Rezerviştii vor fi chemaţi la instruire cel puţin două zile pe lună “în perioada repaosului săptămânal”, plus cinci zile lucrătoare, consecutive, anual. În perioadele în care execută obligaţii militare, contractele de muncă ale rezerviştilor cu angajatorii lor civili vor fi suspendate. Contractele de muncă nu pot fi anulate, din iniţiativa angajatorului, decât în cazul dizolvării firmei respective. Rezerviştii voluntari din România vor depune jurământul militar şi vor fi obligaţi să participe la misiuni internaţionale. Sisteme asemănătoare de pregătire a rezerviştilor funcţionează şi în alte ţări NATO, inclusiv în SUA.
Cât costă recrutarea de rezervişti voluntari
Potrivit estimărilor realizate de specialiştii MApN, impactul financiar al introducerii sistemul de rezervişti voluntari va fi de 11 milioane de lei pe anul 2010 şi va creşte în următorii ani, media pe cinci ani fiind de 22 de milioane lei pe an. Pentru aprobarea acestui proiect legislativ va fi necesar şi avizul CSAT.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza