Softul MAI detonează petarda minireferendumului

Costisitorul recensământ „din gură-n gură“, organizat de USL, este inutil: softul de evidenţă a persoanelor poate genera rapid numărul exact al românilor cu drept de vot şi nici nu poate fi denaturat.

USL merge mai departe cu planul prin care încearcă să "demonstreze" că numărul persoanelor cu drept de vot este cu mult mai mic decât cel în baza căruia s-a organizat referendumul din 29 iulie (18.292.514 alegători). Astfel, numărul celor care au venit la vot ar fi reflectat într-un procent de peste 51%, iar referendumul ar fi validat şi Băsescu demis. Ponta a anunţat că azi, în şedinţa de Guvern vor fi prezentate "actele normative necesare şi va fi pus în aplicare exact ceea ce Curtea Constituţională a solicitat".

Strategii USL nu au luat în calcul un element care le poate compromite toată opera: softul prin care este administrată baza de date a evidenţei persoanelor poate genera numărul exact al persoanelor cu drept de vot, fără a fi nevoie de un recensământ "peste gard". Însă, informaţiile generate de softul MAI nu pot fi deformate în interes de partid, accesarea datelor fiind securizată. De asemenea, diversiunea în care a fost folosit şeful Evidenţei Populaţiei, din MAI, chestorul Constantin Manoloiu, nu mai are nicio utilitate.

Baza de date, actualizată non-stop

Gabriel Berca, predecesorul lui Ioan Rus în funcţia de ministru de Interne, susţine că baza de date a ministerului este actualizată în permanenţă conform legii. "Sistemul de evidenţă informatizată a populaţiei este gestionat de serviciile din teritoriu, la nivel de municipii şi judeţe. Acestea sunt în subordinea administraţiei locale, fiind coordonate doar din punct de vedere metodologic de minister. Programul respectiv poate furniza, în baza codurilor numerice personale (CNP-uri), numărul total al persoanelor cu drept de vot", a declarat Berca, pentru "Adevărul".

De asemenea, Nicuşor Păduraru, fost director general pentru reforma administraţiei publice în cadrul MAI, a detaliat cum funcţionează sistemul. "În birourile în care se află terminalele bazei de date au acces doar cei de pe lista operatorilor autorizaţi. Fiecare dintre aceştia poate fi identificat printr-un cod, adică se vede cine a introdus în program acte noi de identitate sau cine le-a radiat în caz de deces", explică Păduraru.

Şeful Evidenţei populaţiei, audiat

Şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI, chestorul Constantin Manoloiu, a fost ieri chemat la audieri de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţiei pentru a explica de ce la 1 august 2012, în listele electorale permanente utilizate la referendum au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane, iar a doua zi el a transmis o a doua adresă, în care face o precizare în care confirmă nereguli din bazele de date cu privire la cetăţenii români morţi sau aflaţi în străinătate. În cea de-a doua adresă, Manoloiu susţinea că datele prezentate pot afecta numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente.

Totodată, a scris că nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente.  Cu alte cuvinte, Manoloiu servea interesele USL, ridicând mingea la fileu pentru a solicita reactualizarea listelor electorale prin organizarea unui aşa-zis recensământ electoral.

Manoloiu dă vina pe Rus

Chestorul Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, nu a recunoscut acuzaţiile aduse de procurori. În apărarea sa, el a susţinut că a semnat un ordin de informare către şeful său, Ioan Rus, cel care a transmis mai departe adresa către Curtea Constituţională (CCR) fiind ministrul demisionar.  Chestorul a făcut precizări ţi în legătură cu cifra de alegători trecută în documentul trimis CCR.

"Cifra de 18.292.514 alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o cifră fluidă", a declarat Manoloiu. El a mai spus că, dacă datele de la starea civilă ar fi fost informatizate, nu s-ar mai fi întâmplat situaţii precum acelea în care persoane decedate figurează încă pe listele de alegători.

Şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor a declarat, la ieşirea de la sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea adusă de procurori "nu are relevanţă, ea vine şi se duce". Referitor la venit şi dus, trebuie spus că Manoloiu mereu a rămas, deşi numele lui este legat de mai multe scandaluri. El a fost anchetat, în 2009, de Direcţia Generală Anticorupţie, bănuit că ar fi intervenit pentru rezolvarea unor problemele legate de viza de şedere a iordanianul Fatih Taher. În 2006 a fost acuzat de mai mulţi candidaţi la postul de ofiţer specialist la Agenţia Naţională Antidrog că ar fi favorizat-o pe fiica sa, Cristina Manoloiu.

Chestorul Căbulea a semnat în locul lui Rus

După ce Manoloiu l-a anunţat pe Rus că nu mai recunoştea numărul persoanelor de pe listele electorale, această informare a fost transmisă, oficial, mai departe la Curtea Constituţională. Informarea nu a  fost semnată de ministrul Ioan Rus. Semnătura aplicată pe document aparţine, conform unor surse din MAI, lui Ioan Nicolae Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul ministerului.

În conţinutul adresei se precizează că "MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale". Căbulea se afla la comandă în locul ministrului Rus, plecat la întrunirea cu Ponta de la Neptun.

"Programul poate furniza numărul total al persoanelor cu drept de vot.''
Gabriel Berca fost ministru de Interne

Cum se culeg datele

Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care au fost întocmite listele. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care s-au născut ori în care au avut ultimul domiciliu în ţară. Formarea listelor electorale pemanente porneşte de la nivelul primăriilor, fie că este vorba despre comune, oraşe sau municipii. Acestea colectează datele din teritoriul administrativ.

La nivel local, evidenţa persoanelor se realizează de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pentru cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în raza proprie de competenţa teritorială. La nivel central, evidenţa se realizează de către Inspectoratul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (INEP), care se află în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. INEP gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în România, în cadrul Registrului Naţional de Evidenţă a Populaţiei. Aceste date ajung apoi la Autoritatea Electorală
Permanentă.

Tot aici ajung şi datele de la Ministerul Afacerilor Externe, care comunică informaţii legate de cetăţenii cu schimbări de stare civilă intervenite în străinătate. Şi Ministerul Justiţiei trimite date legate de cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română. Instanţele judecătoreşti au obligaţia, la rândul lor, să comunice pentru actualizarea listelor, date legate de persoanele care au pierdut drepturile electorale prin sentinţe definitive şi irevocabile. Toate aceste date care ajung de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti trebuie actualizate în termen de 24 de ore în Registrul Naţional de Evidenţă a Populaţiei.