Societatea civilă din România joacă un rol important în proiectul cooperării la Marea Neagră

Societatea civilă din România joacă un rol important în proiectul cooperării la Marea Neagră

Deşi în zona Mării Negre nu poate exista o cultură precum cea de la Marea Mediterană sau de la Marea Baltică, această regiune are probleme specifice, care nu pot fi rezolvate decât printr-o cooperare regională. Pe lângă eforturile guvernamentale pe care le face fiecare ţară din zonă, societatea civilă îşi asumă un rol foarte important în ceea ce înseamnă cooperarea transfrontalieră, materializat prin Sinergia Mării Negre.

Sinergia Mării Negre este o iniţiativă europeană, lansată în 2008, care are ca obiectiv principal stimularea cooperării în zonă, în scopul promovării stabilităţii, a dezvoltării şi a implementării unor reforme de substanţă în ţările riverane Mării Negre, vecine ale Uniunii Europene (UE), lucru care reprezintă un pas important în consolidarea unei abordări politice şi strategice a UE faţă de regiunea pontică.

Pentru discutarea problemelor specifice regiunii, a avut loc la Bucureşti „Black Sea NGO Forum 2009”, aflat la a doua ediţie. La eveniment au participat organizaţii neguvernamentale din 10 ţări din regiunea Mării Negre: Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina. Pe lângă reprezentanţii acestor ţări, la Bucureşti s-au mai aflat şi reprezentanţi ai organismelor care finanţează programe şi proiecte pentru Marea Neagră şi ai agenţiilor de dezvoltare din Marea Britanie, SUA, Norvegia, Germania, Suedia.

• Leonard Orban, comisar european pentru multilingvism, este de părere că „zona Mării Negre a căpătat în ultimii ani o importanţă geopolitică crescândă, fiind o zonă de confluenţă a trei continente. Este o regiune cu caracteristici unice, cu culturi şi limbi diverse şi bogate şi popoare conştiente de istoria lor, care sunt determinate să privească întotdeauna de o manieră constructivă către viitor”.

• Aderarea la spaţiul Schengen, periclitată de erorile justiţiei
• Leonard Orban: Aderarea la Schengen a României va întâmpina greutăţi formidabile

Uniunea Europeană arată un interes deosebit pentru această zonă, după aderarea României şi Bulgariei, reflectat în Politica Europeană de Vecinătate, în politica de pre-aderare dezvoltată în relaţia cu Turcia, cât şi în Parteneriatul Strategic cu Rusia.

Pe lângă Sinergia Mării Negre, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, a mai fost lansată o altă iniţiativă importantă – Parteneriatul Estic. În cadrul Sinergiei, care este deja funcţională, sunt în derulare activităţi în domeniul tehnologiei telecomunicaţiilor şi se vor lansa în curând trei importante parteneriate sectoriale în domeniul mediului, transportului şi energiei, a mai spus Leonard Orban.

• Şeful experţilor în Marea Neagră: 50.000 de nave o străbat anual, fiecare lasă metale grele
• Parteneriatul Estic, simţit în Republica Moldova

Comisarul european a mai anunţat că pe site-ul Comisiei Europene se află o cerere deschisă către societatea civilă pentru a transmite sugestii care să fie utilizate la elaborarea Planurilor de Acţiune în domeniul Politicii de Vecinătate. Orban a mai spus că societatea civilă va juca un rol important şi în Parteneriatul Estic, exprimând astfel punctul de vedere al Comisiei Europene.

• Forumul desfăşurat la Bucureşti pentru trei zile a avut loc cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. „MAE a sprijit şi va sprijini orice iniţiativă a societăţii civile menită a promova deschidere, flexibilitate, parteneriate multiple şi orientare către proiecte benefice întregii regiuni. România a susţinut iniţiativa UE – Sinergia Mării Negre încă de la început”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Bogdan Mazuru.

Societatea civilă din România a parcurs procese de transformare şi consolidare ambiţioase, motiv pentru care trebuie să îşi asume un rol important în procesele de coagulare a cooperării regionale neguvernamentale sau în parteneriatele public-privat, a mai spus Mazuru.

„MAE a identificat domeniile în care România poate împărtăşi din experienţa sa ţărilor partenere: reforme economice, consolidarea democraţiei şi a statului de drept, buna guvernare, educaţia, sănătatea, infrastructura şi protecţia mediului”, declarat secretarul de stat, Bogdan Mazuru.

Reducerea dependenţei de gazul rusesc

Una dintre problemele specifice zonei Mării Negre este gazul azer. Guvernul din Azerbaidjan a devenit mult mai rigid pentru că nu se mai bazează pe banii contribuabililor, iar nevoile acestora nu mai sunt atât de importante în viziunea guvernului. Pe de altă parte, puterea de absorbţie a banilor proveniţi din gaz este mult mai mică. Erkin Gadirli, reprezentant al Uniunii Cetăţenilor „Republica Alternativă” a menţionat faptul că guvernul azer ignoră cu bună ştiinţă societatea civilă, ajungându-se chiar la un paradox. În timp ce în anii 90 situaţia economică din Azerbaidjan era mult mai proastă decât acum, libertatea era mai mare pentru cetăţeni. Acum, datorită gazului, Azerbaidjanul a devenit o ţară bogată, însă libertatea este un lucru din ce în ce mai rar întâlnit.

• Azerbaidjan este gata să livreze circa 7,3 miliarde de metri cubi de gaze prin Nabucco

Problema petrolului azer afectează toată regiunea, nu doar Azerbaidjanul. Construirea gazoductului Nabucco a generat multe discuţii în regiune, având în vedere insistenţa Moscovei de a cumpăra în întregime producţia de gaz a Azerbidjanului.

• Nabucco a început negocierile cu BERD şi BEI pentru finanţarea conductei
• Proiectul Nabucco întârzie din nou

Proiectul Nabucco are nevoie de clarificarea problemei de principiu a includerii gazului şi a intereselor de afaceri ruseşti. Gazprom este deja un acţionar major în centrul de stocare a gazului natural al OMV de la Baumgarten an der March, lângă Viena, punct terminus al gazoductului Nabucco. În plus, mai multe voci din interiorul consorţiului Nabucco – OMV (Austria), RWE (Germania), Botaş (Turcia) – susţin includerea Rusiei în proiect. Motivele economice ale susţinerii nu sunt greu de înţeles: în vreme ce OMV şi RWE au importante interese de afaceri în comun cu Gazprom, Turcia importă 60% din necesarul de gaz din Rusia şi, în plus, susţine dezvoltarea unor proiecte ruso-turce, precum Blue Stream II şi South Stream.

• Gazprom va lua anul viitor decizia finală privind traseul South Stream
• Joschka Fischer: Rusia se va alătura proiectului Nabucco

În timp ce pe plan international se discută intens pe marginea proiectului Nabucco, în interiorul ţărilor afectate de acesta, problemele se diversifică, cum este cazul Azerbaidjanului, iar aceste probleme pot fi rezolvate doar cu ajutorul societăţii civile. Experienţa ţărilor vecine şi cooperarea transfrontalieră sunt vitale în aceste situaţii, deşi tradiţiile, orientarea politică, moştenirea culturală a ţărilor din regiune sunt mult diferite.