Sinaia, distrusă în goana după câştig

La sfârşit de săptămână utilităţile şi infrastructura din Sinaia nu mai fac faţă turiştilor. Construcţiile haotice şi fără niciun fel de viziune au adus Valea Prahovei în pragul unui dezastru urbanistic. În goana după profit, s-a construit oriunde orice.

Cea mai afectată de haosul urbanistic este staţiunea cea mai cunoscută din România. Sinaia oscilează acum între nobleţea Castelului Peleş şi barăcile de la periferie, între vilele vechi de patrimoniu şi culorile stridente ale noilor cartiere de blocuri. Presiunea imobiliară uriaşă este cea care, potrivit specialiştilor, a dus la această situaţie.

Defrişările ilegale pentru eliberarea terenurilor cons-truibile au făcut ca străzi întregi să o ia la vale, în urma alunecărilor de teren. În acelaşi timp, acordarea autorizaţiilor de construcţie fără niciun fel de discernământ a dus la încărcarea infrastructurii staţiunii, care nu este dimensionată pentru un asemenea grad de ocupare a terenului. Mai mult, se constată un dezechilibru în folosirea utilităţilor.

Portiţe legislative

Potrivit liderului organizaţiei „Casa Arhitecţilor”, Dan Manea, vidul legislativ a fost, alături de complicitatea autorităţilor, cauza cea mai importantă a haosului în construcţiile de pe Valea Prahovei. „Dacă dezvoltatorii imobiliari ar fi respectat Planul Urbanistic General (PUG), ar fi lucrat cu firme de construcţii autorizate şi ar fi plătit toate taxele la stat, atunci profitul acestora ar fi fost zero. S-a găsit însă o portiţă, prin care s-a reuşit să se construiască aproape oriunde şi în orice condiţii”, susţine Dan Manea.

De pildă, autorităţile au aprobat construirea unui hotel, pe strada Aosta, iar lucrările de construcţie au provocat alunecări de teren. De altfel, există suspiciuni că unii constructori ar fi falsificat studiile geotehnice pentru a putea construi în zone cu risc de alunecări de teren.

Și în zona istorică a staţiunii s-a construit într-un ritm alert. În zona Furnica, a mănăstirii Sinaia şi a Peleşului au apărut blocuri. În spatele Cazinoului Sinaia se construieşte un hotel pe o palmă de teren. În zona stadionului a fost autorizată ridicarea a două blocuri cu câte zece etaje, deşi clădirile din zonă au regim P+1.

Soluţia: derogările de la planul urbanistic

Specialiştii explică modul în care aceste proiecte imobiliare au putut fi ridicate. Modificările aduse Planului Urbanistic Zonal (PUZ) au facilitat dezvoltarea, în cele mai multe cazuri haotică, a staţiunilor. Planul Urbanistic General trasează liniile de dezvoltare ale localităţii, iar PUZ detaliază planul general.

Legea permite, pentru PUZ, anumite derogări de la liniile trasate de PUG. La Sinaia, aceste derogări au fost duse până la extrem. Potrivit preşedintelui Ordinului Arhitecţilor Prahova, Alexandru Mircea, în mai mult de jumătate din cazuri nu se justifică modificarea regimului de construcţie.

Mulţi investitori au cumpărat terenuri şi au construit mult mai mult decât le permitea regula. De la un coeficient de ocupare a terenului de 1,3 s-a ajuns la 5, iar clădirile au ajuns de la parter şi mansarda la 10 etaje.

Sinaia, oraşul fără arhitect

Una din problemele pe care le are staţiunea este lipsa unui PUG actualizat. Până în 2006, Iulia Fulău a ocupat funcţia de arhitect-şef al oraşului. „Punctul meu de vedere nu era agreat”, a declarat Iulia Fulău.

 În fruntea Biroului Urbanism este acum Lovin Onorel, de profesie inginer metalurgist. „Problema este la arhitecţi, pentru că eu sunt obligat să dau autorizaţii proiectelor avizate de Uniunea Arhitecţilor, în schimb ei ar putea da sancţiuni acelor arhitecţi care nu fac proiecte corespunzătoare”, a declarat în urmă cu ceva timp edilul din Sinaia, Vlad Oprea.


În prezent, există multe dosare în care oamenii se judecă cu Primăria, pentru anularea unor autorizaţii de construire acordate superficial, care aprobau ridicarea unor imobile fără respectarea distanţei minime, prevăzute de lege, faţă de clădirile vecine.

Buşteni, în febra construcţiilor

Arhitecţii spun că atenţia investitorilor se îndreaptă acum către Buşteni, dar totuşi aici presiunea imobiliară este mai scăzută. Și aici însă hotelurile sau complexurile rezidenţiale au făcut ca embleme ale staţiunii să dispară. De pildă, fabrica de hârtie din localitate, veche de 120 de ani.

Terenul a fost vândut unui dezvoltator spaniol care a demolat vechile construcţii. Primăria a aprobat aici ridicarea unui complex de locuinţe şi spaţii comerciale. Pentru că trendul imobiliar a fost în scădere, investitorul a abandonat deocamdată proiectul. Au rămas însă munţii de moloz şi o groapă imensă, care îi întâmpină pe turişti la intrarea în staţiune.