Simbolul Unirii, lăsat în paragină

adevarul

Publicat: 26.01.2009 21:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 19:06

Hotelul Concordia de pe strada Smârdan 39, locul în care Cuza a fost uns domn, a ajuns o ruină. An de an, politicienii români ţin discursuri şi joacă în hore, comemorând Unirea din 1859. În acest timp, locul unde s-a decis acest lucru, Hotel Concordia, e lăsat în paragină.

Strada Smârdan 39. Un imobil, ca majoritatea celorlalte din Centrul Istoric, lăsat să se degradeze. Puţini ştiu că acolo s-a scris istoria Unirii Principatelor Române din 1859.

În locul în care este acum apartamentul 5, pe jumătate ruină, a fost sala în care s-a decis numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei.

Din acel moment a rămas numai o placă memorială atârnată pe faţada coşcovită, în timp ce clădirea se dărâmă sub privirea nepăsătoare a autorităţilor care preferă festivităţile în locul conservării monumentelor istorice, care ajung să fie vândute unor dezvoltatori privaţi în locul valorificării lor de către stat.

Simbolul Unirii, bătaie de joc

Hotelul Concordia a fost câştigat în instanţă în 2002 şi revândut imediat de proprietar, ca majoritatea clădirilor istorice. Imobilul de pe strada Smârdan 39 a fost cumpărat de Ro Naturstein SRL.

Atât înainte de retrocedare, când administrator era Primăria, cât şi după, clădirea s-a degradat mai ales în interior, unde plafoanele s-au prăbuşit, iar acoperişul s-a făcut ciur. „Mai sunt vreo trei familii care pleacă până în februarie. Am auzit că din martie va începe consolidarea”, a spus de la o fereastră un paznic angajat de proprietar.

Specialiştii în arhitectură de patrimoniu critică modul în care sunt tratate astfel de monumente. „Răul pe care nimeni nu îl vede vine din legislaţia de urbanism.

Statul ar putea ca şi în alte ţări să facă expropriere de utilitate publică. Dar nu este voinţă. La Sibiu s-a putut. Au făcut un organism al Primăriei care a colaborat cu proprietarii şi a refăcut centrul istoric”, spune arhitectul Dan Marin, membru al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.

Arhitect de formaţie şi actual parlamentar, Bogdan Niculescu Duvăz a observat că „în Germania, la Heidelberg, există un hotel vechi, renovat, unde pe o plăcuţă scrie că într-o cameră şi-a trăit ultimele zile Alexandru Ioan Cuza. La noi, clădirea în care a fost numit domnitor nu a rămas ca o referinţă istorică”.

Concordia, de la hotel vestit la ruină

Hotelul Concordia a fost construit în 1852 şi avea 90 de camere, restaurant, cafenea şi biliard. Se serveau specialităţi româneşti, franţuzeşti, nemţeşti şi italieneşti.

Muşteriii erau negustori din zona Lipscani. Hotelul Concordia a trecut prin două incendii, în 1884 şi în 1901. Clădirea a fost renovată şi luată în antrepriză de un anume Ghiţă Pascu, de la „Cafe de France”, iar restaurantul din curtea hotelului a fost transformat într-o cafenea administrată de Kalman Zalmanovici. Imobilul a funcţionat ca hotel până după al II-lea Război Mondial, iar în timpul comunismului a fost administrat de ICRAL şi repartizat oamenilor muncii.

Unirea, capital electoral

Sâmbătă, 24 ianuarie, a fost mare aglomeraţie de vedete politice la Iaşi şi toată lumea a slăvit Unirea Principatelor. Numerele unu şi doi din stat, preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, au ţinut discursuri în faţa miilor de oameni care au ieşit în stradă şi, după ce şi-au primit aplauzele, câte au fost, cei doi politicieni s-au prins într-o horă cu ieşenii.

Dacă primii doi oameni din România dansau hora, ministrul Turismului, Elena Udrea, a dansat pe muzică populară în Piaţa Unirii. După ce au participat la manifestările de la Iaşi, Traian Băsescu şi Elena Udrea s-au dus şi la Focşani pentru a sărbători 150 de ani de la Marea Unire.

La finalul discursurilor, oficialii s-au prins într-o nouă horă a Unirii, însă nu au avut loc să se desfăşoare şi au renunţat. Şeful statului a putut totuşi să facă „o baie de mulţime” şi să dea mâna cu mulţi vrânceni. Între timp, la Bucureşti, unul din simbolurile Unirii zace uitat de politicieni şi măcinat de vreme.

Ţintele electorale ale politicienilor au fost atinse, iar monumentele istorice ajung pe mâna dezvoltatorilor imobiliari pe care nu îi interesează istoria, ci propriile câştiguri.

Istoria de la miezul nopţii

În noaptea de 23 ianuarie 1859, oamenii lui Ion Brătianu şi ai lui C.A. Rosetti s-au întâlnit la Hotel Concordia de pe Uliţa Germană (acum Smârdan). Discuţiile au început în seara de 23 ianuarie şi au ţinut până pe 24, aproape de zorii zilei. Aici, în apartamentul nr. 5, s-a decis susţinerea lui Cuza. Acum, apartamentul de 36 de metri pătraţi este o ruină.