Sfârşitul campionului vânat de nazişti

În tinereţe, multiplul medaliat european şi mondial la tenis de masă Paneth Farkas a evadat de trei ori din mâinile naziştilor care încercau să-l ducă la Auschwitz.Paneth Farkas, cel mai mare jucător de tenis de masă al României şi ultimul supravieţuitor al familiei de rabini Paneth, a murit de bătrâneţe, la 92 de ani.

Mai citeşte şi:

George W. Bush: Ar fi trebuit să bombardăm Auschwitzul
Un muzeu al suferinţelor
Holocaustul bistriţean, comemorat după 65 de ani


S-a născut la Cluj-Napoca la 25 noiembrie 1917. În copilărie a învăţat să joace ping-pong pe o masă de croitorie, la un fileu făcut din lemne de foc. Aşa a început lungul drum al campionului naţional şi european la tenis de masă.

În 1936, la 19 ani, avea la activ câteva trofee naţionale şi mondiale. În acelaşi an, Paneth a ajuns în Cartea Recordurilor, după ce a luat parte la un schimb de mingi care a durat două ore şi 15 minute, în meciul disputat în faţa polonezului Alois Ehrlich, în cadrul Campionatului Mondial de la Praga. Recordul nu a fost egalat niciodată.

Luat din casă de nazişti

Începutul celui de-al Doilea Război Mondial a fost şi începutul unei lupte pe viaţă şi pe moarte. Fiind evreu, a fost ridicat din casa în care locuia în Cluj-Napoca şi, în 1940, când România a pierdut zona de nord-vest, clujeanul a fost trimis în detaşamente de muncă forţată. „A fost luat direct din casă, cu steaua galbenă în piept şi dus în camion“, a povestit cu lacrimi în ochi Iuliana Popa, femeia care i-a fost alături în ultimii 22 de ani de viaţă.

Viaţa lui Paneth în anii de război a fost consemnată de istoricul clujean Gheorghe Bodea în volumul dedicat sportivului „Paleta şi Planeta“, publicat în 2003. „Am fost deportat, am fost hărţuit, bătut, înfometat. Prin ceea ce am trecut nu poate înţelege decât acela care a trecut prin asemenea trăiri. [...] Evadări, arestări, aşa am ţinut-o până în 1945, când am ajuns din nou la Budapesta, dormeam în casa scărilor, mă ascundeam, ca să nu mor de foame scotoceam în gunoi“, a povestit marele maestru al ping-pongului.

Paneth a scăpat de trei ori din mâinile naziştilor, fie sărind dintr-un camion, fie din trenul care ducea evreii către lagărul morţii.Prima soţie, împuşcată Iuliana Popa spune că odată cu Farkas s-a stins şi familia de rabini Paneth, sportivul fiind ultimul descendent. Alţi 82 de membri ai familiei sale au murit în lagărele de la Auschwitz-Birkenau. Printre cei pierduţi în anii războiului a fost şi prima soţie a sportivului, care a fost împuşcată de nemţi în lagăr.Potrivit istoricului Bodea, din cei peste 18.000 de evrei deportaţi din zona Clujului în primăvara anului 1944, doar aproximativ două mii au supravieţuit.

Şi-a recăpătat casa prin joc

1952: Paneth, jucător şi antrenor al echipelor naţionale

Scăpat de război şi de nazişti, Paneth s-a reîntors la sport. Deoarece casa în care trăia a fost naţionalizată, jucătorul a pus o condiţie înainte de un meci important cu China, în 1961. „Dacă îi bat pe chinezi, îmi daţi înapoi casa“, au fost cuvintele sportivului, potrivit Iulianei Popa. I-a bătut, iar Paneth şi-a primit înapoi casa în care a trăit până marţi, 23 iunie. De altfel, sportul l-a ajutat să supravieţuiască durerii de a-şi fi pierdut în război întreaga familie şi cei mai mulţi dintre prieteni.

 „A trăit pentru sport. A fost singurul lucru ce l-a ţinut în viaţă după ce şi-a pierdut toţi apropiaţii la Auschwitz“, îşi aminteşte Bodea, care l-a cunoscut pe Paneth în anii tinereţii. „Băiatul meu a jucat tenis în echipa dânsului. După ce ne-am apropiat mai mult, acesta mi-a propus să scriu o carte despre echipa sa, care în cele din urmă s-a transformat într-o carte despre viaţa lui“, a mai spus istoricul.

Erou şi pentru Steven Spielberg

1995, pe aeroportul din Toronto, Canada: reîntâlnire după 30 de ani cu sora Ethel (dreapta) şi nepoata Marietta

Printre cei impresionaţi de povestea sa se numără şi regizorul american Steven Spielberg. Acesta a realizat în 1999 un film despre viaţa sa, care este prezentat la Muzeul Holocaustului din Statele Unite ale Americii. Regizorul i-a trimis o scrisoare de mulţumire în urmă cu zece ani, după ce Farkas Paneth a fost de acord să-i împărtăşească prin ce a trecut în timpul Holocaustului.

„Interviul dumneavoastră va fi păstrat cu grijă ca o parte a celei mai importante colecţii de mărturii constituite vreodată. Departe în viitor, oamenii vor putea să vadă o faţă, să audă o voce şi să observe o viaţă, pentru a asculta, învăţa şi pentru a-şi aminti de-a pururi. Vă mulţumesc pentru nepreţuita dumneavoastră contribuţie, pentru tăria dumneavoastră şi pentru generozitatea dumneavoastră“, a scris Spielberg.

Membrii Comunităţii Evreieşti din Cluj sunt în doliu. „Paneth Farkas era unul din exponenţii la lumină ai comunităţii noastre, un membru marcant, pe care l-am respectat cu toţii“, a afirmat Goldner Gavrilă, preşedintele comunităţii.Înmormântarea campionului are loc astăzi, la ora 11, la Cimitirul Evreiesc din Cluj-Napoca.

Interviul dumneavoastră va fi păstrat cu grijă ca o parte a celei mai importante colecţii de mărturii constituite vreodată. Oamenii vor putea să vadă o faţă pentru a învăţa şi pentru a-şi aminti de-a pururi.

Steven Spielberg
regizor

Am fost deportat, am fost hărţuit, bătut, înfometat. Prin ceea ce am trecut nu poate înţelege decât acela care a trecut prin asemenea trăiri.

Paneth Farkas
maestru al sportului

Palmares greu de egalat

Clujeanul Paneth Farkas a câştigat peste 50 de medalii de aur la tenis de masă. În 1936 a câştigat titlul de vicecampion mondial.

Tot în 1936 a stabilit un record care n-a fost egalat nici până astăzi: cea mai lungă minge jucată într-un meci, două ore şi 15 minute.

În calitate de antrenor, clujeanul a adus României 15 titluri mondiale şi 33 europene şi cinci titluri consecutive ale Cupei Campionilor Europeni cu echipa CSM Cluj.

La senectute, în anii 1990, i-a fost conferită Medalia de Merit a Federaţiei Internaţionale de Tenis de Masă.

Paneth Farkas a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca în 1994.